Discursul doamnei Anca Ileana Ginavar în cadrul Conferinței Naționale de Dreptul Urbanismului și Amenajarea Teritoriului

Bună dimineața! Sunt onorată să fiu alături de dvs., e un cadou extraordinar pentru mine să văd atât de mult interes pentru o temă pentru care, cu niște ani în urmă, băteam la ușile acestei universități și mi se spunea că obiectul nu există, că avem și noi câteva acte normative și suntem departe de a avea un drept al urbanismului. Însă, iată că el se construiește și, mai mult decât atât, se construiește o comunitate în jurul ei.

Această conferință este un prilej extraordinar de discuție și un eveniment profesional foarte interesant și important. Bineînțeles, și el se întâmplă, astăzi, de Ziua Urbanismului. Tema internațională pentru Ziua Urbanismului de astăzi este „Gândește Global, Planifică Local”, și eu, întrucât s-a spus că aici nu există o temă, nu aș vrea să dau o temă, dar aș vrea să conturez un cadru de gândire pentru ceea ce discutăm și ceea ce facem astăzi în practică – atât arhitecți, urbaniști, cât și juriști, anume, să punem 3E în fața a ceea ce facem – Etică, Echilibru și Ecologie.

În primul rând, trebuie ca acțiunile noastre să fie bazate pe o mare etică profesională, pentru că, evident, derapajele sunt foarte ușor de făcut, mai ales într-un context ca al nostru, în care societatea nu s-a maturizat suficient.

Echilibru, pentru că urbanismul cere un echilibru între interesul public și interesul privat.

Ecologie, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi se întâmplă într-un context mondial și european legat de probleme climatice în care se discută din ce în ce mai mult problemele de reziliență climatică. În urmă cu mulți ani, Dumnezeu s-o odihnească, dna profesor Doina Cristea, ne învăța, în primii ani, că urbanismul înseamnă în primul rând, ecologie, planificarea dezvoltării în mod ecologic. Din păcate, în unele situații, pare că acest lucru s-a pierdut și nu mai înțelegem care este rostul nostru – acela de planificare a dezvoltării, cu respectul elementelor de ecologie și, bineînțeles, sociale.

Este extrem de important să ne gândim, atât cei care lucrăm în profesie din partea tehnică, cât și din partea juridică, că toate deciziile pe care noi le luăm din punct de vedere profesional au un impact extrem de important, social, economic și de mediu. Ca atare, pledoaria mea este pentru colaborare interdisciplinară, nicidecum pentru  separarea juriștilor de urbaniști.

Cu siguranță, suntem într-un moment în care trebuie să ne maturizăm în continuare, pentru că toate conceptele trebuie, într-adevăr, discutate și dezbătute foarte mult. Dacă am început să avem această formare profesională și a început și componenta de cercetare să se dezvolte, eu mi-aș dori foarte mult ca aceasta să fie mult mai sistematică, să avem jurisprudență comentată, care să apară regulat – nu doar niște cărți care apar sporadic. Trebuie să avem un referențial comun unii față de ceilalți, pentru că, din păcate, acum foarte multe dintre lucrurile care se întâmplă sunt rezultatul unei înțelegeri diferite a unor concepte. Deci trebuie să discutăm mai mult între noi și să clarificăm aceste concepte, să înțelegem că ceea ce facem are impact mai departe.

La conferința pe care am organizat-o exact în această sală, în 2013, se discuta de trei niveluri de formare care ar trebui dezvoltate. Din păcate, masterul este doar unul pe care l-am accesat. Era extrem de importantă formarea magistraților, pentru că, din păcate, există decizii de instanță care sunt un non-sens tehnic și care demonstrează atât lipsa juriștilor, lipsa urbaniștilor, a experților alături de instanțe, dar pe de altă parte, demonstrează și o lipsă de înțelegere tehnică a magistraților în ceea ce privește partea de natură tehnică, adică sunt unele lucruri la care ne întoarcem la concepte.

Există hotărâri de instanță care stipulează că întâi trebuie să expropriem și după aceea să planificăm! Urbanismul înseamnă planificarea dezvoltării în plan spațial. Conform legii, bună sau proastă, scrisă în orice țară din lumea asta, asta înseamnă urbanismul, planificarea dezvoltării pe termen lung. Întâi planificăm, pe urma acționăm și implementăm acțiunile prin acțiuni de expropriere, negociere, cumpărare, autorizare, diferite tipuri de operațiuni.

Aș mai vrea să mai spun câteva chestiuni înainte să vă spun despre stadiul codului.

Problematica în care noi lucrăm este o problematică la interferența mai multor ramuri de drept. Este foarte greu de spus, în practică, unde se oprește una și unde începe cealaltă. Dar dacă vorbim de cadrul de transformare al localităților, acolo vorbim și de civil și de administrativ și de alte tipuri de ramuri de drept, drept financiar, fiscal dreptul mediului, o serie întreagă de ramuri de drept, care toate trebuie să fie cunoscute și armonizate unele cu celelalte. Acum noi lucrăm și trăim într-un moment în care ne raportăm la acordul de la Paris privind clima, la strategii europene și naționale privind schimbările climatice, strategii europene și naționale care ne sunt derivate din directive europene privind renovarea fondului construit.

Avem obligații, ca stat membru, privind anumite cerințe de calitate ale construcțiilor, deci sunt niște lucruri care interferează unele cu celelalte. Ca atare, pe lângă acest corp specific al dreptului urbanismului trebuie să vedem tot timpul cum ne întâlnim cu celelalte ramuri de drept.

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este o reformă care este asumată de Guvernul României în cadrul Planului național de reziliență și redresare. Așa cum probabil dvs. cunoașteți, regulamentele care guvernează aceste fonduri pentru reziliență și redresare ale statelor membre ale Uniunii Europene condiționează primirea și utilizarea banilor de o serie întreagă de reforme. Acest reforme sunt cele care susțin tranziția de la modul în care lucrăm și trăim acum, către un fond construit, verde și rezilient, existând, bineînțeles, un pachet extrem de important de reforme care fundamentează această tranziție.

Toate sunt de natură normativă, plecând de la Legi până la Hotărâri de Guvern, reglementări tehnice în construcții, aprobată prin ordin de ministru. Deci, pe de o parte, avem o serie de reglementări de reforme care s-au constituit din reglementări privind modificarea abordării privind reziliența climatică și fondul construit. Aceste reforme au trebuit să privească atingerea unor obiective de mediu, respectiv, elaborarea noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Așa cum probabil cunoașteți, a fost  abrogată Ordonanța 20 și a fost înlocuită cu Legea nr. 212/2022. A fost modificată Ordonanța 18 privind eficiența energetică a clădirilor și reabilitarea termică a clădirilor pentru a se introduce o serie de indicatori, tot elemente de natură tehnică, nu juridică, e adevărat, dar care să conducă la atingerea indicatorilor de climă asumați la nivel global, european și național.

De asemenea, o serie de reglementări tehnice care sunt deținute, să spun mai degrabă, de dreptul construcțiilor. E adevărat, dar ele sunt din acest pachet de reforme care țin de dreptul construcțiilor. Este și acest Cod una dintre cele mai complexe reforme din cadrul planului național de reziliență și redresare.

Cu Comisia Europeană s-a negociat cu privire la anumite aspecte legate de Cod:  anume, pe de o parte să se reducă cu cel puțin 50% termenele de realizare a unei investiții de la momentul emiterii certificatului de urbanism până la intabulare,  având ca termen de referință raportul Doing Business Report din 2019, pentru că din cauza pandemiei Banca Mondială n-a făcut rapoarte și în anii ulteriori va trebui să demonstrăm Comisiei Europene cum s-au implementat în practică aceste termene! Mai sunt o serie de lucruri care trebuie introduse în lege legate de reziliența climatică, calitatea aerului, aplicarea principiilor orașului.

Codul a fost o elaborat într-un proces extrem de laborios. Au fost întâi elaborate conform legii 24 teze prealabile, care au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern. Ulterior, pe baza unui ante proiect realizat în cadrul unui proiect european, cu un contract de achiziție publică câștigat de Reff și Asociații/Deloitte Legal și Uniunea Arhitecților din România. A fost realizat un anteproiect care s-a dezvoltat în cadrul unei comisii de codificare, sub coordonarea Consiliului legislativ din care au făcut parte membri din cele 2 camere ale Parlamentului României, reprezentanți din toate ministerele de linie implicate și reprezentanți ai structurilor asociative ale autorităților locale.

A fost elaborat o primă formă a codului care a fost lansată în consultare publică în primăvară. Au fost organizate, dată fiind complexitatea codului, două dezbateri publice: una a fost pe partea de urbanism, o altă dezbatere publică pe partea de construcții. Au fost primite ulterior multe observații, organizate mai multe reuniuni de lucru cu structurile asociative ale autorităților locale.

Vedeți, fac mereu referire la ele, pentru că în mare parte ceea ce se aplică ține foarte mult de partea de autorități locale și de aplicarea de către acestea. La acest moment suntem la faza la care ne consultăm cu Comisia Europeană, pentru că, potrivit reglementărilor PNRR, pe toate actele normative, pe toate reformele trebuie să ne consultăm cu Comisia cu privire la respectarea a ceea ce guvernul și-a asumat ca reformă. Urmează cât de curând lansarea în avizare interministerială, urmând ca proiectul să fie aprobat de guvern ca proiect de lege, iar ulterior să intre în dezbaterea Parlamentului, undeva va fi extrem de complicat, pentru că, având în vedere faptul că respectivul Cod pleacă de la partea de planificare macroteritorială, de la amenajarea teritoriului național și ajunge până la utilizarea și post utilizarea construcțiilor, are o arie de acoperire atât de mare, încât nu știu care vor fi comisiile din Parlament care își vor exprima un punct de vedere față de acesta.

Subliniez că în cadrul Codului și ulterior și în actele normative subsecvente, vor trebui să fie elemente legate de reziliență climatică și economie circulară, care sunt elemente cu totul noi. Pentru noi, probabil, acestea sunt insuficient  „desțelenite”, dar vor deveni cu siguranță spre dvs. ca și mai multă materie de analiză și de lucru.

Vă mulțumesc foarte mult și vă urez mult, mult succes!