Discursul dlui dr. Nicolae Liviu Popa – Statul de drept în România la 100 de ani de la Marea Unire. Rolul profesiilor juridice (Ziua Justiției 2018)

Mulțumesc mult, domnule președinte, Ioan Chelaru!

Domnule procuror general, Augustin Lazăr, stimat auditoriu, aș dori să încep prin a mulțumi atât în numele ministrului justiției, domnul profesor Tudorel Toader – care din păcate astăzi nu a putut să fie alături de noi, din motive independente de voința domniei sale – cât și al meu personal, pentru această invitație care ne onorează. Dorim, pe această cale, să felicităm Uniunea Juriștilor din România și în special pe domnul președinte Chelaru, pentru lăudabila inițiativă a organizării acestui eveniment prin care și noi, marea familie a juriștilor, marcăm Ziua Justiției în anul Centenarului Marii Uniri. Este o plăcere să fiu astăzi în mijlocul dumneavoastră, să am prilejul de a cunoaște mai bine obiectivele și prioritățile profesiilor juridice, la a căror îndeplinire Ministerul Justiției dorește să fie parte activă. În acest an unic pentru România comemorăm 100 de ani de la evenimentul major al anului 1918 – desăvârșirea Statului Național Român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România.

Istoria a demonstrat că, pentru a merge mai departe, pentru a ști ce vrem, trebuie să conștientizăm identitatea noastră ca națiune. Suntem datori să depunem toate eforturile pentru a realiza consens și coeziune națională, bazate pe principii și valori reale, prin dialog permanent, multidisciplinar și transparență totală a oricărui demers. Desigur, toate acestea trebuie să se bazeze în primul rând pe elita acestei țări, pe corpul de experți și specialiști din fiecare domeniu în parte, dar și pe opiniile și necesitățile invocate de societatea civilă. Pentru a putea controla viitorul, pentru a ști ce avem de făcut, trebuie să știm ce suntem în primul rând; cum ne poziționăm în lumea profesiilor juridice și a profesiilor juridice conexe, din triplă perspectivă: socială, culturală și economică. În istorie există momente-cheie de care depind în mod fundamental perspectivele unei profesii.

Unirea din 1918 a creat bazele consolidării și dezvoltării statului român de drept, reprezentând fundamentul evoluției vieții juridice românești. România a cunoscut puternice transformări socio-economice în care se exercită profesiile juridice. Lungul și – de cele mai multe ori – și complexul drum al reformării sistemului de justiție a presupus, în funcție de etape, mutarea responsabilității de la Ministerul Justiției, angajat în elaborarea legislativă, către unele profesii juridice conexe actului de justiție, moment care poate fi asimilat cu o reformă instituțională a acestor profesii, care, prin modul de organizare și funcționare, au devenit liberale, dar responsabile cu punerea efectivă în aplicare a cadrului normativ. Tabloul economiei contemporane prezintă o mare diversitate de întreprinderi și structuri ale acestora, cu dimensiuni, roluri și caracteristici mult diferite, între acestea înscriindu-se și profesiile juridice liberale.

👍Vezi aici: Conferința „Statul de drept în România la o sută de ani de la Marea Unire. Rolul profesiilor juridice” – Sărbătorirea Zilei Justiției 2018

Rolul jucat de profesiile juridice, cât și de comunitatea academică, în cei 100 de ani de la Marea Unire, a fost covârșitor pentru dezvoltarea și consolidarea statului de drept. Exercitarea profesiilor juridice se circumscrie interacțiunii dintre factori de natură socială, financiară, normativă, politică și globală. În acest context, profesiile juridice sunt datoare să țină pasul cu evoluțiile socio-economice ale României, și nu numai, dat fiind locul și rolul acestora în mecanismul economiei de piață și în statul de drept. Pornind de la importanța în plan socio-economic a profesiilor juridice liberale, cadrul legal din România cuprinde reglementări specifice fiecăreia dintre acestea, scopul primordial al reglementărilor fiind garantarea și apărarea libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și crearea unor mecanisme de organizare și funcționare ale acestor profesii. Iată de ce se poate susține, cu totul întemeiat, că este necesar ca profesiile juridice să fie așezate pe criterii de competență, competitivitate și etică profesională, să fie organizate pe baze moderne, proprii unei societăți libere și democratice. În considerarea acestor implicații, Ministerul Justiției, în activitatea desfășurată la nivel legislativ, cu ocazia exercitării rolului său instituțional, a urmărit permanent, cu maximă preocupare, perfecționarea cadrului legal în materia tuturor profesiilor juridice. Participarea la viața juridică implică cu necesitate respectarea ordinii de drept și a valorilor ocrotite de aceasta. În realizarea acestui scop, profesiile juridice liberale din sfera de competență a Ministerului Justiției îndeplinesc un rol-cheie, prin asigurarea securității circuitului civil – în cazul notarilor publici, prin executarea promptă și efectivă de către executorii judecătorești a titlurilor executorii obținute în cadrul procesului civil și prin valorificarea în actul de justiție a raportului de expertiză judiciară întocmit de către experții judiciari, tehnici sau criminaliști.

Cu siguranță că în aceste mecanisme instituționale care duc la consolidarea statului de drept se regăsesc, în funcție de competențe, și celelalte profesii juridice, și anume magistrații, avocații și consilierii juridici. Toți acești actori au un rol foarte bine determinat în angrenajul de înfăptuire a actului de justiție. Totodată, subliniez că Ministerul Justiției, în virtutea rolului său instituțional, va continua să sprijine activ perfecționarea permanentă a legislației, ca rezultat firesc a preocupării continue pentru sporirea calității activității profesiilor juridice.

Folosim prilejul oferit de acest eveniment pentru a încuraja dialogul cu Ministerul Justiției, care continuă să-și asume rolul de vector guvernamental, în inițierea și promovarea cadrului legal în materia profesiilor juridice din sfera proprie de competență.

Doresc să închei cu mesajul postat de domnul ministru cu ocazia Zilei Justiției, și anume: „Justiția este un serviciu de interes public, esențial în procesul de consolidare a statului de drept. Este și trebuie să fie în slujba cetățeanului, garantul realizării drepturilor și libertăților fundamentale”.

În final, vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitatea oferită de a fi astăzi alături de dumneavoastră și urez „La mulți ani, tuturor profesiilor juridice din România!”.

Vă mulțumesc.

Dr. Nicolae Liviu Popa,
Secretar de stat, Ministerul Justiției