Discurs susținut de av. Daniel Fenechiu, senator, vicepreședinte al UNBR și președinte al UPLR, în cadrul GALEI LADY LAWYER, EDIȚIA A X-A

 

Vă mulțumesc frumos! Inițial am vrut să citesc ceva, dar, citind interviul doamnei Diculescu, care, la experiența Domniei sale, ne spune că fiecare zi e un proces și că emoțiile primei pledoarii le simte la fiecare pledoarie pe care o face, am luat decizia să nu citesc, pentru că aș putea fi emoționat și e nasol să fii emoționat când citești. Dacă o faci liber, emoțiile sunt mai de înțeles. 

Nu m-a surprins invitația, pentru că întotdeauna am fost un prieten al Universului Juridic și cred că mai am și o mare calitate, cred că de vreo 25 de ani lucrez aproape exclusiv cu femei. În firma mea de avocatură, rareori există câte un băiat. Nu că mi-am dorit eu să fie așa, dar probabil că așa a fost istoria și probabil că așa a considerat Dumnezeu că e bine să fie. Această experiență mi-a permis să înțeleg o serie de lucruri, pentru că realitatea este că, chiar dacă astăzi, în anul 2024-2025, trăim o epocă în care se apreciază, credem că suntem foarte luminați, avem o serie de prejudecăți și, chiar și în profesia de avocat, care este o profesie foarte liberală, există prejudecăți care încă continuă. Eu sunt unul dintre oamenii care nu mai pot să aibă prejudecăți, pentru că femeile mi-au demonstrat că pot fi partenere extrem de loiale, că pot fi manageri extrem de buni, șefa mea de la firmă, în momentul de față, este o colegă – eu, mă rog, fiind mai puțin în firmă – și lucrurile merg extrem de bine. Viața mi-a demonstrat că femeile fac o treabă excelentă și că, în general, sunt mai riguroase și mai eficiente, de multe ori, decât bărbații, motiv pentru care sunt foarte bucuros să mă găsesc astăzi la acest eveniment pe care l-a organizat Universul Juridic. 

Cunosc o mare parte dintre persoanele care se găsesc aici, dintre minunatele doamne. Mărturisesc că prima mea întâlnire cu o doamnă avocat a fost cu doamna Ticulescu, eram stagiarul profesorului Beleiu, am fost singurul lui stagiar, și mi-aduc aminte că m-a trimis la Înalta Curte cu o cerere de amânare. Eu, fiind stagiar, trebuia să am 10 ani vechime și eram adversar cu dumneavoastră. Și am venit la dumneavoastră și v-am spus: „Doamna Ticulescu, știți, eu n-am vechimea necesară, dar m-a trimis domnul Beleiu să depun o cerere de amânare”. Și dumneavoastră mi-ați spus: „Păi, depune-o”. Am depus-o, am avut puțină răbdare, instanța a acordat termen – nu pe cererea mea de amânare, dar a găsit un motiv instanța – și, mă rog, așa am început practic avocatura, încălcând o normă la data respectivă, fără sancțiune. 

Istoria a făcut, ulterior, să mă implic în organele profesiei – să fiu consilier al Baroului București, prodecan, vicepreședinte al Uniunii – și să iau contact cu acest tip de acțiuni. Și pot să vă confirm că, și în materie disciplinară, doar 20% din sesizările pe care le avem sunt împotriva femeilor, majoritatea sunt împotriva bărbaților. Pe undeva, am regretul că, în ciuda faptului că în Baroul București femeile sunt undeva între 65 și 70%, cifra exactă e greu de determinat pentru că există suspendări, diverse situații și, mă rog, ar trebui calculul la zi, avem doar patru doamne în Consiliul Baroului – adică în jur de 23%. La Comisia Permanentă stăm puțin mai bine: avem 33%, cinci doamne din 15, în Consiliul de Administrație al Casei avem două doamne din șapte, ceea ce înseamnă vreo 30%. La Filiala București stăm și mai bine: avem 40%, două doamne din cinci. Deci, una peste alta, prezența doamnelor în organele profesiei, în ultimul timp, a crescut. Și, dat fiind faptul că mă adresez unor doamne care urmează să fie premiate și care au demonstrat că pot face foarte multe lucruri în zona profesională, lansez un îndemn ca, la viitoarele alegeri din Baroul București și din alte barouri, cât mai multe doamne să candideze, pentru că e nevoie de forțe proaspete, e nevoie de prospețime, e nevoie de imaginație și e nevoie de anumite calități pe care, în general, femeile le au mai bine decât bărbații. 

Astea fiind spuse, n-aș putea să închei fără să vă transmit mesajul președintelui Uniunii, domnul Traian Briciu, care și-ar fi dorit să fie prezent aici, însă astăzi este o Comisie Permanentă și se ocupă de organizarea acesteia. Mâine e Consiliul Uniunii și poimâine începe Congresul și m-a rugat să vă transmit un mesaj de felicitare, cu regretul că n-a putut fi prezent astăzi aici. Să vă doresc succes în activitate, cât mai multe premii – suntem avocați, succesul să se comensureze și în satisfacție financiară – și tot ce vă doriți dumneavoastră.  

Vă mulțumesc că m-ați ascultat(…) M-a provocat domnul Pavel, eu i-am mai spus, dar dânsul încearcă să nu înțeleagă: eu sunt senator temporar. Întotdeauna m-am recomandat a fi avocat. Senator e o chestie pe care o ai 4 ani, 2 ani – dacă sunt anticipate, mai puțin –, dar avocatura, în general, nu ți-o ia nimeni, atât timp cât îți faci treaba. 

Vă mulțumesc mult! Succes!