115 views
Doamnelor și domnilor, bună ziua! Stimați colegi, este o reală bucurie să fim astăzi împreună, cu atât mai mult cu cât, într-o lume în care veștile bune sunt rare, avem astăzi o veste cu adevărat remarcabilă. Este vorba despre lansarea pe piață a volumului IV al Enciclopediei Juridice Române.
Trebuie să încep prin a mulțumi organizatorilor acestei întâlniri, respectiv Băncii Naționale a României și Editurii Universul Juridic. Mulțumiri speciale se îndreaptă către cei care ne-au asigurat și sprijinul logistic al acestei întâlniri, respectiv Banca Națională.
Banca Națională are o contribuție substanțială nu doar din punct de vedere logistic și organizatoric, ci și prin implicare directă în conținut: experții săi au contribuit cu definiții din sfera dreptului bancar. Avem, așadar, motive serioase ca să exprimăm recunoștință. Mulțumirile noastre!
Domnul Guvernator, domnul Academician Mugur Isărescu, Președintele Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române, a susținut și impulsionat constant acest proiect. Nu o spun din politețe, ci pentru că este adevărat. M-am întâlnit de multe ori cu domnia sa în acest interval, iar aproape de fiecare dată m-a întrebat: „Cum merge cu Enciclopedia?”
Domnia sa a scris „Cuvântul înainte” la toate cele patru volume – și, aș spune, la toate cele cinci, pentru că, dacă astăzi putem vedea volumul IV, este îmbucurător să vă anunț că volumul V este deja ieșit sau este pe cale să iasă din tipografie în aceste zile. Probabil în toamnă vom avea o nouă ocazie de a ne întâlni pentru lansarea acestuia.
Domnul Academician și-a dorit să fie prezent astăzi, dar chiar și un guvernator este „sub vremi”, cum spune cronicarul. Exprimându-ne regretul comun că nu este alături de noi în persoană, o să fac eu oficiul de a-l reprezenta și, în continuare, voi citi câteva gânduri ale domniei sale legate de acest volum.
Aș mai vrea să adaug că această lansare se încadrează într-un proiect mai amplu al Editurii Universul Juridic: un șir de dezbateri intitulat „Educație, Lege, Drept, Dreptate”. Dacă vă mai aduceți aminte, volumele anterioare au fost lansate în același cadru. Nimic nu poate ilustra mai bine aceste concepte decât o lucrare precum „Enciclopedia Juridică Română”.
Vorbind și despre volumul V, dar rămânând la volumul IV, menționez că este vorba despre peste 3.500-4000 de pagini realizate până acum, aproape 10.000 de termeni și expresii. Este o lucrare care nu are precedent, dar care sper să fie un punct de plecare pentru ediții viitoare, și mai bune.
Nimeni nu este respins din rândul celor care vor să contribuie, de aceea cine nu a contribuit, înseamnă că nu a dorit și asta nu este o problemă. Profesorul Tudor Popescu ne spunea în cursul introductiv că la intrarea în Muzeul Omului din Paris sunt câteva versuri, din care unul spunea: „Călătorule, nu intra fără dorință!”. Același lucru îl spun și eu: nu vă alăturați Enciclopediei fără dorință! Cine dorește, este binevenit. Ceilalți sunt, de asemenea, bineveniți să critice, pentru că din afară se văd mult mai bine defectele.
Oricum, nu este o lucrare perfectă, aceasta este opinia mea, dar este o bază solidă pentru ediții viitoare care pot apropia această lucrare de perfecțiune.
Înainte de a da citire celor câteva gânduri ale domnului Academician Mugur Isărescu și de a da cuvântul invitaților noștri, aș dori să abordez o parte mai puțin veselă, de-a dreptul tristă: de la începutul acestui proiect, mai mulți colegi ne-au părăsit. Volumul IV l-a avut printre coordonatorii generali pe Academicianul Corneliu Bîrsan, care nu mai este printre noi. De asemenea, Profesorul Nicolae Popa, consultant la acest volum și coordonator general al volumului V, a trecut în neființă.
Sunt și alte nume care trebuie amintite și care au contribuit la lucrare: doamnele Profesor Sofia Popescu și Dumitra Popescu, Profesorii Emil Molcuț și Emilian Stancu, Cercetătorul științific Bogdan Pătrașcu de la Institutul de Cercetări Juridice. Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în amintirea lor. Vă mulțumesc!
Domnul Academician Mugur Isărescu, în dublă calitate de Președinte al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române și Guvernator al Băncii Naționale a României, a formulat o serie de gânduri despre volumul IV și despre întreaga Enciclopedie.
Domnia sa consideră că „volumul al patrulea al Enciclopediei Juridice Române, care, în aproape o mie de pagini, cuprinde termeni şi expresii juridice şi parajuridice corespunzătoare literelor alfabetului de la „J” la „N”, reprezintă o nouă şi importantă realizare a unui grup de experţi în drept şi, în aceeaşi măsură, a unui grup de specialişti în ştiinţe conexe dreptului, precum economia, filosofia, psihologia, etica, politologia, sociologia, criminologia, logica, medicina legală, şi care alimentează gândirea juridică şi îşi găsesc, totodată, finalitate în şi prin drept. Este un fapt cert că, fără aportul substanţial al ştiinţelor conexe enumerate, dreptul ar fi doar un exerciţiu aşezat sub semnul întâmplării circumscrise voluntarismului politic. În aceeaşi măsură, niciuna dintre aceste ştiinţe nu ar putea influenţa viaţa socială reală dacă nu s-ar exprima prin intermediul dreptului în ordinea juridică, adică în norme de comportament imperative, supletive sau orientative, conforme cu legile obiective pe care le studiază.
Economia, de exemplu, are legile ei proprii, care nu pot fi modificate de legile juridice. Fără a fi transpuse corect în expresie juridică, aceste legi fie s-ar putea manifesta anarhic, tulburând armonia socială, liniştita convieţuire a membrilor comunităţilor umane, fie ar fi împiedicate să se manifeste corespunzător logicii lor, generând dezechilibre care, la limită, ar face viaţa socială imposibilă. Această transpunere nu este deloc evidentă şi nici uşor de realizat. Efortul de a evidenţia prin drept legătura necesară între legile obiective ale naturii şi legile subiective ale societăţii umane se înscrie între marile merite ale acestui volum al Enciclopediei Juridice Române. Care, de altfel, continuă linia dată de volumele precedente.
Un astfel de efort merită lăudat, cu atât mai mult cu cât traversăm un timp în care voluntarismul politic şi egoismele diverselor grupuri de interese fac ca legislaţia să se înstrăineze de ştiinţa dreptului. Şi, prin aceasta, de realitatea economică şi de logica intrinsecă raporturilor sociale, dar şi de filosofie, adică de înţelepciune, de etică, adică de dreptate, de psihologie, adică de tainele sufletului omenesc. Chiar dacă, aşa cum recunosc coordonatorii generali ai volumului în prefaţa acestuia, efortul nu a ajuns să producă integral rezultatele la care editorii şi contributorii au aspirat, pasul înainte făcut este remarcabil. Rigoarea dovedită în explicarea termenilor şi expresiilor, maniera ştiinţifică în care sunt redactate textele, care caracterizează prezentul volum al Enciclopediei Juridice Române ‒ de altfel, o marcă a întregii opere enciclopedice realizate până acum ‒, constituie un stimulent puternic de înaintare către noi orizonturi ale cercetării juridice. Evident că această orientare, care reaşază corect raportul dintre ştiinţa dreptului şi legislaţie, precum şi dintre drept şi celelalte ştiinţe economice şi sociale, reprezintă o aspiraţie sănătoasă la reintegrarea normei juridice în sfera dreptului şi a dreptului în sfera realităţii economico-sociale. Desigur, cu un impact major şi asupra organizării învăţământului juridic şi, mai departe, în asigurarea unei calităţi superioare a integrării ştiinţelor juridice în programele universitare ale ştiinţelor conexe dreptului.
Am remarcat, în volumul de faţă, că îi este acordat un spaţiu mai extins, faţă de cele precedente, dreptului bancar. Astfel, a fost recunoscută importanţa socială deosebită a politicilor monetare, de emisiune şi de credit. O notă bună se cuvine acordată efortului de a traduce limbajul codificat al mediului bancar în limbaj juridic şi de a asigura conformitatea logicii activităţii bancare cu logica dreptului. Citind textele din acest volum, este posibil ca mulţi bancheri să fie surprinşi când vor constata cât de mult s-au depărtat vocabularul şi cutumele lor şi ale colaboratorilor lor de terminologia şi gramatica dreptului. Cum nu putem trăi în lumi paralele, va trebui să realizăm concilierea acestora, exprimând de pe acum gratitudinea celor care au trudit la elaborarea acestui volum al Enciclopediei Juridice Române pentru contribuţia lor la deschiderea drumului către o atare conciliere.
Este obligatoriu de menţionat şi faptul că volumul al patrulea al Enciclopediei Juridice Române continuă opera de cercetare şi explicare a dreptului Uniunii Europene, cu precădere în ceea ce priveşte definirea naturii juridice a Uniunii Europene şi a raportului dintre normele adoptate de legislativul european, cele adoptate de legislativele naţionale şi Constituţiile statelor membre. Aceste teme au făcut obiectul mai multor controverse, în cea mai mare parte a lor suspendate înainte de a se fi ajuns la concluzii acceptate şi acceptabile pentru o masă critică a publicului românesc şi european.
De aceea, este extrem de important că, într-o lucrare de amploarea şi greutatea ştiinţifică a prezentei Enciclopedii, debarasată de obligaţiile corectitudinii politice, se vorbeşte răspicat şi argumentat atât despre bazele federale pe care operează Uniunea Europeană, ca uniune sui-generis de state-naţiune suverane şi de cetăţeni, cât şi despre supremaţia Constituţiilor naţionale în ierarhia actelor normative aparţinând sistemului de drept al Uniunii Europene. Astfel, găsim aici nu doar o contribuţie la perfecţionarea doctrinei de drept românesc, ci şi la progresul dreptului european, atât pe terenul dezbaterii doctrinare şi al practicii de la nivelul instituţiilor europene, cât şi pe acela al gândirii juridice şi al jurisprudenţei de drept constituţional din statele membre ale Uniunii Europene.
Adunând, între coperţile sale, peste 3.000 de definiţii, multe concepute ca minieseuri care oferă cu curaj soluţii originale în chestiuni controversate, volumul al patrulea al Enciclopediei Juridice Române este opera colectivă impresionantă a aproape o sută de contributori, sub coordonarea unor specialişti reputaţi ai dreptului, realizată cu asistenţa unor înalte personalităţi ale şcolii de drept româneşti, în calitate de consultanţi.
Enciclopedia Juridică Română, ajunsă, din câte se poate estima, la penultimul său volum, are a se bucura de omagiul juriştilor, bucuroşi, desigur, să îşi redescopere ştiinţa şi să îi admire altitudinea. În cuprinsul lucrării, ei vor găsi explicaţii, raţionamente şi argumente pe temelia cărora să îşi construiască activitatea viitoare. Volumul de faţă le este adresat, totodată, şi consumatorilor de drept, fie şi numai prin intermediul legislaţiei, care nu sunt jurişti, ci economişti, ingineri, medici, arhitecţi, biologi, artişti de orice profil etc.; şi care îşi doresc integrarea într-o ordine de drept justă, fezabilă, eficientă, comprehensibilă, predictibilă şi durabilă.
Banca Naţională a României a sprijinit cu convingere realizarea Enciclopediei. Simbioza ştiinţei dreptului cu ştiinţa economiei, inclusiv în dimensiunea sa bancară, realizată şi consolidată şi prin acest volum al Enciclopediei Juridice Române, este binevenită. Avem, astfel, o confirmare în plus cu referire la utilitatea reală a lucrării, la aptitudinea sa de a răspunde intereselor mediului academic, ca şi celor ale practicienilor dreptului, nevoilor mediului juridic, dar şi celor ale sferei economice. Iar efectele binefăcătoare le vom regăsi atât în planificarea politică şi normativă, cât şi în implementarea politicilor şi aplicarea legilor.
Să mai adăugăm că, aşa cum o arată şi numele, Enciclopedia Juridică Română este o operă românească atât din punctul de vedere al gândirii realizatorilor ei, cât şi al doctrinei, legislaţiei şi practicii la care se referă, în expresia lor actuală, ca şi în evoluţia lor istorică. Prin aceasta, avem de a face cu o contribuţie originală autohtonă la dezvoltarea ştiinţei dreptului pe plan universal, cu o operă specific românească, având valoare universală.
O asemenea operă academică, cu deschidere naţională şi internaţională, face obiectul recunoaşterii şi susţinerii din partea Academiei Române. Dovadă stă avizul dat fără ezitare de către Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie. Enciclopedia Juridică Română este considerată o lucrare ştiinţifică de importanţă naţională şi este sprijinită ca proiect naţional de Academia Română şi, în mod special, de Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a acesteia.
Felicitându-i pe iniţiatori, coordonatori, contributori şi editori, la apariţia celui de-al patrulea volum al Enciclopediei Juridice Române, aştept cu încredere finalizarea acestui frumos şi ambiţios proiect. Observ cu satisfacţie că juriştii români sunt capabili să depăşească obstacole uneori descurajante şi să ducă până la capăt ceea ce au început. După aceea, ne vom putea gândi la perfecţionarea acestei opere prin noi ediţii succesive. Găsesc aici un mesaj excepţional de dăruire, probitate ştiinţifică şi perseverenţă, care, în succesiunea generaţiilor, va putea face din această carte o operă în permanentă evoluţie.
Academician Mugur ISĂRESCU, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române, Guvernatorul Băncii Naţionale a României”
