Discurs susținut de av. Cătălin-Andrei DASCĂL, Președinte UNPIR Filiala București, cu ocazia Conferinței Naționale de Insolvență 2025

Bună ziua! Bine ați venit! Mulțumesc, INM! Mulțumesc doamnei Theohari pentru găzduire, pentru primirea cordială de care am avut parte la debutul acestei conferințe, la primire! Mulțumesc și felicitări tuturor lectorilor și, pentru că suntem destul de avansați în această primă parte și să nu întârziem ceea ce e mai important, am să mă structurez în această parte introductivă, în acest discurs de introducere, la trei chestiuni: normalitate, necesitate și utilitate practică. 

În zona de normalitate, vreau să felicit și să mă bucur că, după acești 11 ani, avem o relație consolidată între ceea ce înseamnă această profesie care se îmbină – profesia de practician în insolvență – cu magistrații, pentru că împreună avem același interes comun, de bună gestionare a afacerilor și a procedurilor de insolvență, și este bine că, după acești 11 ani, am văzut în lista de lectori pentru astăzi foarte mulți magistrați și mă bucură foarte tare acest lucru. 

Ideea de nevoie – evident, se bate nevoia noastră, așa ca o plăcere vinovată, a juriștilor, de a ne da cu părerea, pentru că ne place să facem lucrul acesta, și unde am putea altfel decât în cadrul conferințelor? Este nevoie, pentru că trebuie să ne împărtășim, pe de-o parte, noi, practicienii, iar, pe de cealaltă parte, dar de data aceasta ca o echipă, opiniile, magistrații și practicienii, pentru a înțelege fiecare abordare, fiecare opinie, astfel cum încercăm să o formulăm și în cadrul conferințelor, dar și în viața practică juridică. 

Iar, mai departe, utilitatea practică reiese exact din aceste dezbateri. M-am uitat și acum, și altădată pe ceea ce înseamnă aceste teme. Cel puțin anul acesta este deja al patrulea eveniment în care ne întâlnim – practicieni și magistrați. Am debutat la „Ora de la Universitate”, într-o conferință regională, la fel cu INM-ul. Am continuat la Constanța, a fost conferința aniversară la București, cu foarte mulți magistrați, peste tot, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Înalta Curte. Iar utilitatea practică din aceste teme, care au fost diferite la toate conferințele, chiar dacă au fost în zone diferite, chiar dacă au fost participanți diferiți, problemele au fost diferite, nu s-au repetat. Utilitatea practică este că învățăm din aceste lucruri. Separat de faptul că ne împărtășim aceste experiențe, opinii, expertize, învățăm care sunt și vedem care sunt problemele. Pentru că, în realitate, în spatele oricărei dezbateri, pe acele teme care sunt înscrise astăzi în program, sunt și niște probleme de legiferare, de lacune. De acolo trebuie să le strângem, și noi asta facem. În urma acestor conferințe, noi, practicienii, avem așa, ca o culegere, unde ne punem problemele, ce ar trebui să modificăm, ca apoi să mergem către voința politică, să încercăm să introducem și să corectăm ceea ce avem deficitar în legea noastră de procedură a insolvenței și a preinsolvenței. 

Nu vă mai rețin. Vă mulțumesc mult și spor la lucrări! Mulțumim mult!