Dintre file prăfuite. Momente din istoria profesiei de Avocat din România. Rememorări în Ziua AVOCATULUI din ROMÂNIA anului 2020

24 iun. 2020
Vizualizari: 1044

În periplul nostru, vom avea ca și ghid „BULETINUL  UNIUNII  AVOCAȚILOR”, „organ oficial al Corpului Avocaților din România”, care apărea sub coordonarea Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților.

Redacția era situată în Palatul Justiției din București, unde era și sediul Uniunii Avocaților.

I

În urmă cu 95 de ani de ani, Buletinul din luna IUNIE 1925 anunța convocarea Congresului general al Uniunii Avocaților din România la Cernăuți în toamna acelui an. Pe ordinea de zi, un punct important era „aplicarea legii pentru înlesnirea și accelerarea judecăților”.

Buletinul publica și „PROIECTUL Statutelor Cercului de studii al Uniunii Avocaților”, care urma să ființeze pentru „organizarea și unificarea Corpului de Avocați”.

Buletinul din această lună publica și o Decizie pronunțată de Consiliul Superior de Disciplină al Uniunii Naționale a Avocaților în materie disciplinară.

În Buletinul Uniunii din această lună aflăm rezultatele alegerilor de la Barourile Județelor Dorohoi, Vaslui, Lugoj și Tutova.

Buletinul anunța și Convocarea Adunării Generale a Avocaților din Baroul Sibiu pentru 9 Iulie 1925, ora 3 p.m. în clădirea Tribunalului Sibiu.

II

Numărul 5-6 din Mai-Iunie 1940 al Buletinului Uniunii Avocaților apărea în condiții deosebite, determinate de declanșarea celui de al doilea război mondial.

Decizia nr. 18 din 6 Iulie 1940 a Comisiei Interimare a Uniunii Avocaților din România este una colegială în vremuri tragice ale istoriei noastre recente, pierderea unor teritorii ale Țării.

„Având în vedere că din cauza ocupărei Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei de către Uniunea Rpublicilor Sovietice Socialiste, mare parte din populația acestor provincii și-a părăsit căminurile refugiindu-se în Țară;”

. . . . . .

„Având în vedere că în această stare de nenorocire se găsesc și circa trei sute de avocați cu familiile lor;”

. . . . . .

„I. – Să se constituie la UNIUNEA AVOCAȚILOR din ROMÂNIA un „Fond” pentru ajutorarea avocaților refugiați și a familiilor lor.”

. . . . . .

Ulterior, la 10 Iulie 1940, Președintele Uniunii Avocaților din România semnează Circulara nr. 1848 adresată tuturor Barourilor prin care se solicită – printre altele – pentru „confrații … avocați … – circa trei sute – care și-au părăsit căminurile, fără să poată lua cu ei nimic, nici chiar din lucrurile cele mai trebuincioase vieții omenești (rufărie, haine, încălțăminte etc., fără să mai vorbim de cărțile de drept necesare exercițiului profesiunei) și nici bani nu au.”

. . . . . .

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„III. – În fine, vă mai rugăm, să alcătuiți și să ne expediați fără întârziere un tablou al avocaților din Basarabia și nordul Bucovinei, cari eventual sunt refugiați în județul dvs., și cari tablou să conție următorele date:

a) numele și prenumele avocatului;

b) baroul căruia acesta a aparținut;

c) dacă este avocat definitiv sau stagiar;

d) originea etnică și religia lui;

e) starea lui civilă;

f) numărul copiilor cu care este refugiat;

g) localitatea unde este așezat.”

. . . . . .

Acestea s-au întîmplat acum 80 de ani.

*   *   *

Ne propunem să continuăm investigarea istoriei profesiei de Avocat, reflectate în Buletinul Uniunii Avocaților, care se constituie în adevărate file de cronică profesională.

 

Dintre file prăfuite. Momente din istoria profesiei de Avocat din România. Rememorări în Ziua AVOCATULUI din ROMÂNIA anului 2020 was last modified: iunie 24th, 2020 by Iosif Friedmann-Nicolescu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Iosif Friedmann-Nicolescu

Iosif Friedmann-Nicolescu

Este avocat; doctor în științe juridice; consilier, Consiliul Baroului București; consilier, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România; cercetător științific asociat – Institutul de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Departamentul de Drept Public „Vintilă Dongoroz”; membru asociat în Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia științei și tehnicii – Filiala Argeș de pe lângă Academia Română; membru fondator și în Consiliul Director – Societatea Română de Criminologie și Criminalistică; membru în Consiliul Director al Secției române a Asociației de Filosofie a Dreptului; membru în Asociația Română de Științe Penale; membru în Asociația Română de Drept și Afaceri Europene; membru asociat – Asociația Europeană „Dimitrie CANTEMIR”; arbitru – Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României; Președinte – Comisia de Etică și Disciplină a Federației Române de Șah.
A mai scris: