„Digitalizarea vine să ajute în special zona de documentare care apare în profesiile juridice, fie că vorbim aici de avocați, notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență, magistrați ș.a.m.d. Nu cred însă că printul va dispărea…”

Matei Udroiu: Bună ziua! În primul rând, vreau să vă mulțumesc foarte mult, din partea acestei reviste, pentru tot ajutorul de până acum și pentru prezența dvs. aici, alături de noi.

Nicolae Cîrstea: Mulțumesc, dle Matei! Mulțumesc de invitație! Mulțumesc pentru că mi-ați dat ocazia să fiu „lăzărist” pentru o zi, așa cum am mai spus și în editorialul pe care l-am scris pentru Revista LZR.

Matei Udroiu: Este plăcerea noastră și, în cazul acesta, cred că este momentul să-i dăm drumul. Cum a apărut Editura Universul Juridic și care a fost cea mai mare problemă pe care ați întâmpinat-o în această lungă carieră?

Nicolae Cîrstea: A fost o întâmplare, cred că-i putem spune destin sau chiar predestinare. Am început să lucrez în acest domeniu, în domeniul editorial, chiar din a doua lună de facultate, în luna noiembrie 1997. A fost atunci un accident nefericit, unul dintre cei mai mari profesori pe care i-a avut România în zona juridică, Gheorghe Beleiu, a venit la primul curs și ne-a spus că ar vrea să facă cu noi, la stat, după ediția nouă a cursului pe care o pregătește. Din păcate, Domnia Sa a murit în următoarea săptămână. Noi, ca studenți, așteptam să apară pe piață ediția nouă pe care ne-o promisese. N-a apărut, iar la Târgul de Carte Gaudeamus din 1997, care se desfășura aici, aproape, la Sala Radio, am mers la standul editurii și de atunci am început să lucrez în acest domeniu. Practic, am fost reprezentantul editurilor care existau pe vremea aceea la Facultatea de Drept, Universitatea din București. Apoi, sigur că m-am extins începând cu anul II de facultate și către celelalte facultăți de Drept din România, cele private.

Matei Udroiu: Acum că am vorbit puțin despre trecut, suntem foarte curioși să vedem unde vă îndreptați și cum vedeți dvs. această investiție în următorii 10-20 de ani.

Nicolae Cîrstea: Este un drum care nu poate face abstracție de digitalizare. Poate, dimpotrivă, este un drum care va fi absorbit și ocupat de această digitalizare care apare în viețile noastre, ale tuturor. Cu atât mai mult, și în viețile noastre profesionale. Practic, lucrurile se îndreaptă în această direcție. Digitalizarea vine să ajute în special zona de documentare care apare în profesiile juridice, fie că vorbim aici de avocați, notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență, magistrați ș.a.m.d. Nu cred însă că printul va dispărea, așa cum spunea și colega noastră, Catrinel Ciorteanu. Faptul că poți să atingi munca pe care o desfășori oferă încă o satisfacție importantă, atât autorilor, cât și cititorilor noștri.

Matei Udroiu: Da, cred că aveți dreptate, și sunt exact de aceeași părere, dar, cu toate avantajele pe care le aduce această digitalizare, ce credeți că va lua?

Nicolae Cîrstea: Sigur că unii dintre noi, care am atins o anumită vârstă, constatăm că timpul este cel care ne lipsește din ce în ce mai mult. Consider că părinții noștri au avut o viață mai ușoară, inclusiv o viață profesională. După Revoluție și în această epocă a digitalizării, suntem bombardați cu informații din toate părțile, creierul nostru începe să devină dependent după căutările pe Google, după diverse notificări pe care le dorim citite imediat. Practic, digitalizarea și adaptarea la această nouă normalitate este ceea ce va caracteriza perioada imediat următoare și, aici, probabil că voi sunteți cei care veți fi „beneficiarii”. Spun „beneficiarii”, fie cu ghilimele, fie nu, acestei noi epoci. Deci ne va lua timpul epoca digitalizării și va depinde de fiecare dintre noi să ne construim viața cu mai multă responsabilitate pentru a reuși să acordăm atenția cuvenită familiei, dar și zonei profesionale deopotrivă.

Matei Udroiu: Este deja o provocare și probabil că va fi o provocare, a cărei dificultate va crește în continuare și care, cum ați spus, ne va răpi timpul. Ați adus aminte de printul nostru și, de aceea, aș vrea să vă întreb și cum ați ajuns să susțineți Revista LZR și ce v-a convins?

Nicolae Cîrstea: Entuziasmul vostru este molipsitor. Avem norocul să avem prieteni comuni sau colegi comuni. Mă bucur să descopăr, în generația tânără, liderii care vor conduce România de mâine. Sunt sigur că aici, în această sală frumoasă a Liceului „Gheorghe Lazăr”, se află unii dintre liderii pe care îi vom vedea mâine în funcții foarte importante. Este important și pentru mine, personal, să fiu alături și să înțeleg noua generație, pentru că voi sunteți, astăzi, poate mai importanți decât suntem noi.

Matei Udroiu: Și pentru acești tineri, acești viitori lideri, care ar fi trei sfaturi pe care ați putea să le dați, să le oferiți din experiența și gândurile dvs.?

Nicolae Cîrstea: Am mai vorbit și cu alte ocazii și cred că verticalitatea este foarte importantă pentru tot ceea ce veți face voi mai departe. A-ți da cuvântul și a stabili niște lucruri cu un interlocutor trebuie să fie o garanție, chiar dacă nu este transformată într-un format scris această înțelegere. Bunătatea cred că este la fel, sau poate chiar mai importantă. În această fugă, de care vorbeam mai devreme, după informație și după timpul pe care nu-l mai avem, uităm poate uneori de aceste valori importante, care ne caracterizează pe noi, ca oameni. Cred că sunt două lucruri importante la care cei șapte ani de acasă se pot adăuga ca să ajungem la acele trei lucruri de care vorbeai tu.

Matei Udroiu: Verticalitatea. Ce părere aveți de verticalitatea jurnalistică în acest moment în România? Cum credeți că a evoluat sau în ce punct se află? Înspre bine, înspre rău? Unde ne îndreptăm, până la urmă?

Nicolae Cîrstea: Jurnalismul, și probabil că avem aici omul cel mai potrivit să ne vorbească despre asta, dna Andreea Esca, nu poate rămâne indiferent la transformările pe care viața și profesiile noastre le parcurg. Jurnalismul a început o perioadă de tranziție, mai târziu decât a început-o România. Practic, sunt aproximativ 15 ani de când a început o revoluție în zona jurnalismului. În 1990, jurnalismul a trăit o perioadă de glorie, aproximativ 15 ani, probabil că până în 2004-2005. A fost o explozie plecată tot de la nevoia de informație, la care nu aveam acces înainte de Revoluția din 1989. Dar digitalizarea și-a făcut simțită prezența și în acest domeniu și, începând cu acum 15 ani, viața jurnalismului pe care îl citim, îl audiem la emisiuni TV sau chiar pe internet, noile televiziuni, iată, s-au adaptat. Are o nouă față decât cea pe care unii dintre noi o cunosc. Este un jurnalism care probabil, în următorii 10-15 ani, va ajunge la o maturitate, și atunci când voi veți trăi viața voastră matură, veți beneficia, probabil, în timp de el. Este o adaptare, o tranziție. Practic, în ultimii 20-30 de ani, descoperirile științifice, informația și digitalizarea ne obligă pe fiecare dintre noi să facem eforturi mari pentru a reuși să ne adaptăm. Sunt sigur că măcar unii dintre noi reușim să facem acest pas.

Matei Udroiu: Sunt de acord și cred că în următorii 10 ani, cu această maturitate de care ați adus vorba, probabil că vom vedea un mod diferit și nu numai, dar și mai informativ. Acum să ne întoarcem puțin la Editura Universul Juridic și planurile voastre legate de tineri. Știm că aveți în plan niște proiecte în parteneriat cu Facultatea de Drept și cu studenți interesați de o carieră adiacentă. Ce ne puteți spune despre asta?

Nicolae Cîrstea: Acum 20 de ani, și cred că și astăzi, Facultatea de Drept era una dintre cele mai ofertante pentru tinerii noștri. Mi-am dorit foarte mult și am reușit să ajung, iată, aici, aproape de voi, student al Facultății de Drept. Erau vremuri în care 20-25 de candidați pe un loc spuneau multe despre eforturile pe care trebuie să le faci. Sigur că, între timp, concurența la Drept nu mai este atât de mare, cu toate că eu cred că este cea mai ofertantă facultate și chiar vă îndemn, pe aceia dintre voi care sunteți încă nehotărâți, să aprofundați oportunitățile pe care facultatea sau facultățile de Drept vi le pot oferi pentru cariera voastră. Cred că un copil bun, un student bun, își va găsi întotdeauna locul în profesiile juridice în România și, într-o perioadă de cinci-șapte ani, va fi un lider în profesia respectivă, dacă este foarte bun. Practic, întotdeauna este un loc bun și este loc în această piață, a profesiilor juridice, pentru oamenii buni sau foarte buni. Revenind, ne-am dori să facem în parteneriat cu Liceul „Gheorghe Lazăr”, cu profesorii voștri, o serie de materiale care să-i ajute pe elevi la admiterea la Facultatea de Drept. Ne dorim să mai organizăm evenimente la Liceul „Gheorghe Lazăr”, să lansăm chiar aceste cărți pe care le pregătim în compania voastră, pentru că, așa cum spuneam, entuziasmul vostru este molipsitor și, pentru mine, este esențial să fiu aproape de voi și să încerc să-mi dau seama cum gândiți, pentru că voi sunteți cei care veți da și ne veți arăta drumul pe care România va păși în următorii 10-15 ani.

Matei Udroiu: Mulțumim pentru toate aceste gânduri și, așa de final, ce cuvinte, un ultim sfat, o ultimă povață pentru cititorii noștri și acești tineri de care ați vorbit și în care aveți încredere. Ce le-ați transmite?

Nicolae Cîrstea: Știu că mulți dintre voi sunteți dezamăgiți de ceea ce vă oferă sistemul de învățământ românesc. Trebuie să știți că este un învățământ tradiționalist, este un învățământ bazat pe acumularea de informație, și nu neapărat pe dezvoltarea de abilități, așa cum se întâmplă în facultățile la care vă uitați în afara granițelor țării. Cred însă că este o bază solidă să vă dezvoltați, pe băncile liceului, abilitățile pe care vi le descoperiți și pe care le considerați bune pentru viitorul vostru și sunt sigur că, chiar dacă nu neapărat voi, următoarele generații, copiii voștri, vor avea acces la acea informație și la acel sistem de învățământ, adaptat nevoilor voastre, pe care și voi îl visați și pe care și voi îl doriți astăzi.

Matei Udroiu: Mulțumim foarte mult pentru acest interviu și pentru toate gândurile și sfaturile. A fost o plăcere!

Nicolae Cîrstea: Aș mai vrea să mai spun ceva. Cel mai vândut autor de carte juridică din România îți poartă numele sau tu îi porți numele. Mihail Udroiu este cel mai vândut autor. Are peste 10 titluri de carte actualizate anual și cred că vânzările cărților lui, anual, totalizează aproximativ 400.000 de euro. Următorul autor pe această piață este destul de departe și sper să fii mândru de numele tău și să-i calci pe urme.

Matei Udroiu: Mulțumesc foarte mult. Sunt și știu despre dumnealui. Nu am avut ocazia să-l cunosc încă, dar cine știe?

Nicolae Cîrstea: Mulțumesc!

*Acesta este un fragment din cadrul evenimentului de lansare a Revistei LZR nr. 21/2021, care a avut loc în data de 16 februarie 2021. Materialul complet aici.