Dialog interinstituțional, dialog judiciar sau întâlnire de lucru, între Președinții Curții Constituționale a României (CCR) și al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Un compromis surprinzător și inavuabil

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Potrivit Comunicatului de presă al CCR din 30 septembrie 2022 (redactat, mai degrabă, într-un limbaj de lemn decât într-unul diplomatic, cu gafe impardonabile de exprimare și într-un limbaj remarcabil prin confuzii terminologice și noționale), în această zi , președintele CCR „a primit vizita” președintelui CJUE și al judecătorului român la instanța comunitară (europeană), vizită ce a urmat participării acestora la Conferința „Evoluția dreptului Uniunii Europene. Dialogul între CJUE și Curțile Constituționale”, organizată de Institutul Național al Magistraturii.

I. Potrivit acestui Comunicat, „discuțiile celor doi oficiali s-au concentrat pe aspecte legate de cooperarea instituțională dintre cele două Curți ,în sensul consolidării dialogului judiciar, o bază pentru perspectiva unor noi relații între cele două instanțe, întrevederea fiind apreciată ca deosebit de utilă pentru toate părțile”.

II . Cei doi președinți au constatat că prin constituirea Uniunii Europene (UE) a apărut un nou tip de diplomație

– „diplomația judiciară”

– „ale cărei metode de interpretare o constituie (sic! – n.ns.) dialogul și procedurile judiciare…”.

Aceste metode ar conduce ,potrivit celor doi înalți judecători , la compatibilizarea și complementaritatea celor două ordini juridice – ordinea juridică constituțională națională și ordinea juridică europeană . Asociind aceste exprimări cu aceea, frapantă, în sensul că „CJUE nu se pronunță asupra dreptului Uniunii într-un glob de cristal (?! -subl.ns.)”, realizăm gustul exprimărilor dintr-un ( ?! -subl.ns.)”, realizăm gustul exprimărilor dintr-un protocol ocult.

III . Oficialul european ar fi afirmat „că este foarte bucuros” să constate că președintele (CCR) și colegii să „sunt ferm angajați să contribuie și să consolideze spațiul constituțional comun prin formularea de trimiteri preliminare către CJUE de fiecare dată când dreptul european este relevant pentru riguroasa punere în executare a dispozițiilor Constituției României…” .

IV. Potrivit aceluiași Comunicat „președintele CC a subliniat (în fața președintelui CJUE – n.ns.) că jurisprudența instanței de contencios constituțional a evoluat, iar în momentul de față, CC poate formula întrebări preliminare indiferent de tipul de control de constituționalitate cu care a fost investită , «a priori» sau «a posteriori»”.

V . Obținerea „angajamentului ferm” amintit, și punctele de vedere ce au exprimat președintele CJUE  și președintele CCR în cursul acelei „vizite”, constituie o dovadă perfectă a justificării și corectitudinii aprecierilor pe care le-am făcut într-un articol foarte recent publicat („Adnotări la emisiunea domnului Ministru al Justiției relativ la instruirea judecătorilor României”, Universul Juridic. Premium, 29 septembrie 2022). Anume, în esență, că:

– CJUE a comis un exces de putere (competență funcțională și materială ) prin Hotărârea din 21 decembrie 2021 ,prin care, printre altele, a constatat că jurisprudența CCR care creează risc sistemic de impunitate pentru infracțiuni grave de corupție (inclusiv de  fraudare a fondurilor europene), nu trebuie respectată de către judecătorii instanței supreme sau ai instanțelor ordinare și a asigurat de imunitate disciplinară  pe judecătorii insurgenți;

– Comunicatul de Presă al CJUE din 21 decembrie 2021 privind soluția dată cererii în interpretare în legătură cu deciziile CCR a căror respectare în jurisprudența instanțelor comune, ar fi creat riscul sistemic mai-sus enunțat , are calificarea de manifest programatic , neprevăzut în Statutul și în Regulile de procedură ale acesteia, expansiunea nelegitimă a competenței instanței comunitare , fiind validată de rezultatele „vizitei” în care a fost „primit” zilele trecute președintele CJUE de către președintele CCR;

– popularitatea concepției CJUE despre compatibilizarea și complementaritatea celor două ordini juridice constituționale – naționale și europene – nu este chiar atât de largă pe cât a afirmat-o președintele CJUE în această vizită (Vezi,  Ioan Leș, O surprinzătoare propunere de eliminare a unei importante abateri disciplinare din cuprinsul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Universul Juridic.ro. Premium, 29 august 2022);

– parada CJUE de putere jurisdicțională suprastatală ,ilustrată și de declarațiile președintelui CJUE ,ilustrată și de declarațiile președintelui CJUE consemnate în Comunicatul de presă al CC din 30 septembrie 2022,se înscrie în tentația jurisdicțiilor supreme/excepționale de a guverna ,de a  se substitui puterii politice, tentație și practică ce fac obiectul unui reproș devenit clasic (Vezi III.2.2 din Adnotări…, Danil Matei, cit. supra.).

VI . Comunicatul de presă în discuție se remarcă prin limbaj,informații ,considerații ,inacceptabile ,fără temei formal , și intolerabile,cu efect asupra unor stări și valori politico-juridice intangibile

1. Cooperarea instituțională, dialogul instituțional, dialogul judiciar, profesate de către acest Comunicat, chiar „primirea în vizită”, între instanța noastră a constituționalității („de contencios constituțional”) și instanța comunitară , nu pot fi legitimate decât ca întrevederi, vizite, de curtoazie, schimburi de informații, de experiență. În nici un caz, ca ocazie în care președintele uneia dintre instanțe, pentru el și pentru judecătorii acesteia, „să se angajeze ferm” să urmeze o anumită procedură de sesizare a celeilalte instanțe, lărgindu-i astfel acesteia competența Dialogul interinstituțional, de fapt comunicarea, raporturile de acest gen, trebuie să fie reglementate, altfel se alterează exercițiul autorității.

2. Nici Constituția României, nici tratatele comunitare, nu autorizează CCR să sesizeze CJUE cu o „trimitere preliminară”/„cerere de interpretare”/„recurs în interpretare”. Potrivit Tratatului privind Uniunea Europeană – TUE (Maastricht,1992) -art.19(3) lit. b – și Tratatului privind Funcționarea UE – TFUE ( Lisabona ,2007) – art. 267 alin. (1) lit. a și alin. (2), CJUE poate fi sesizată doar de către o „instanță judecătorească națională”, respectiv o „instanță dintr-un stat membru”.

3. Acreditarea termenului/sintagmei de „diplomație judiciară” este o întreprindere temerară și vădit partizană, care deghizează atât o promovare a unei tutele jurisdicționale (dacă nu o emisiune de suzeranitate/vasalitate), de la CJUE la CCR cât și calea de amendare a constituției unui stat membru UE. Căci, răspunzând întrebării preliminare („prejudiciare”, cum se exprima Tratatul CEE, Roma , 1957), CJUE îi va putea cere instanței naționale de contencios constituțional, să constate că o prevedere constituțională este în dezacord cu un regulament sau cu o directivă de drept european, și să nu o aplice!

3. Dacă, așa cum reține Comunicatul de presă în discuție, „președintele CC a subliniat că… în momentul de față CC poate formula astfel de întrebări preliminare indiferent de tipul de control de constituționalitate cu care a fost investită, «a priori» sau «a posteriori», atunci domnul președinte al instanței de…”, atunci domnul președinte al instanței de constituționalitate are un deficit major de cultură generală. Căci, de la Kant, „a priori” și „a posteriori”, înseamnă cu totul altceva decât „anterior” sau „ulterior” promulgării.