Transmisie Live [CUM A FOST] Dezbaterile RRDP: Măreția Dreptului - la confluența intereselor publice, politice, cetățenești

1895       0

[CUM A FOST] Dezbaterile RRDP: Măreția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetățenești 📅 16 iunie 2020 [CUM A FOST] Dezbaterile RRDP: Măreția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetățenești

Data 16 iunie 2020
Locația

Marți, 16 iunie 2020, a avut loc prima ediție a DEZBATERILOR RRDP (REVISTA ROMÂNĂ DE DREPT PRIVAT), transmisă LIVE, cu tema: „Măreția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetățenești”. A fost o ediție de gală, cu invitați pe măsura titlului propus, organizată cu sprijinul direct al unor branduri bine cunoscute – INDACO, STOICA & Asociații, Țuca Zbârcea & AsociațiiCITR (Parteneri Principali) și The Department (Partener).

 

Moderatorul întâlnirii online a fost prof. univ. dr. Valeriu Stoica, fost Ministru al Justiției și Founding Partner al Casei de avocatură STOICA & Asociații.

Au răspuns invitației o serie de personalități ale comunității juridice și administrative, care au creat laolaltă, prin intervențiile Domniilor Lor, o reprezentație memorabilă de accente și opinii.

 

Spicuim din cele mai apreciate idei exprimate:

 

Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul României, și fost Ministru al Justiției

„Ne e dor de dezbaterile de substanță pe tema Justiției, organizate de nume importante din domeniu la nivel național, dezbateri la care ne uitam ca studenți la Drept, visând la «o țară ca afară». S-au realizat foarte multe lucruri între timp și în România, dar, desigur, mai sunt multe de făcut! Curtea Constituțională a statuat în ultimul timp un principiu de bază pentru democrația parlamentară: operarea loială între puteri. Acest principiu fundamental a fost pus la îndoială și zdruncinat de niște interese punctuale ale unor oameni care nu au înțeles locul și rolul lor în diferite poziții publice, indiferent de eșichierul politic. Discutăm adesea despre doleanțele și așteptările oamenilor din partea noastră. Ne este ușor să spunem, într-o instanță de judecată, că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Avem 15.423 de normative juridice în vigoare în momentul de față. Este foarte ușor să vorbim despre principii, dar e foarte greu să cerem omului obișnuit să știe despre ce este vorba dacă un act normativ se modifică, într-un an, de 73 de ori! Avem în Parlament intenții de a reduce acest hățiș, așa încât cetățenii să știe conduita de urmat.”

„Astăzi am adoptat în Senat un act normativ care se referă la o decizie recentă a CCR, care a sancționat hotărârea prin care au fost amendați foarte mulți români în perioada stării de urgență. Nu a fost vorba despre o amnistie, ci despre sancționarea lipsei de claritate a legii. După părerea mea, cooperarea loială între Puteri este fundamentală pentru a reda cetățeanului încrederea în normă, în propria sa țară. Avem nevoie de dialog, chiar dacă opiniile sunt diferite. Sper din tot sufletul ca opiniile diferite să nu mai ajungă niciodată, în această țară, infracțiune!”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner, STOICA & Asociații

„Sunt foarte multe inițiative parlamentare pe tărâm juridic, dar acestea nu sunt totdeauna corelate cu domeniul în care există inițiativele respective, iar abundența de inițiative ar putea să mărească incoerența despre care vorbim. Ritmul în care se schimbă reglementările este de natură să creeze o mare dificultate pentru destinatarii legii.”

„Cooperarea loială între Puteri este esențială pentru a păstra măreția Dreptului. Lipsa acesteia ar conduce la riscul de a ajunge în acele zone de decădere a Dreptului, despre care nu dorim să mai vorbim. Între agonie și extaz, dar și între măreție și decădere este un pas foarte mic!”

Emil Boc, Primar, Municipiul Cluj-Napoca

„Eu aș împărți lumea mai simplu, în alb și negru, și regimurile în două categorii: democratice și nedemocratice. Consider că ceea ce le diferențiază, în esență, sunt două lucruri: drepturile omului și separația puterilor în stat. În statele democratice, s-a înlocuit Dreptul forței cu forța Dreptului! Ca și mersul pe bicicletă, democrația se perfecționează în fiecare zi și trebuie exersată, dacă ne dorim să rămânem în picioare.

Montesquieu ne spune că oricine are puterea are tendința de a abuza de ea. Până unde merge? Până unde întâlnește limitele legii, ale statului de drept. Anul acesta se aniversează 70 de ani de la adoptarea Convenției pentru Drepturile Omului. În art. 16 din Declarația franceză a Drepturilor Omului se spune că orice societate în care garanția drepturilor nu este asigurată și separația puterilor împlinită nu este o societate democratică. Chiar și în situații critice, cum a fost starea urgență, statul nu își permite să adoarmă.”

Av. Florentin Țuca, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații

„În perioada studenției mele, am fost realmente îndrăgostit de măreția și frumusețea Dreptului. O spun cu sinceritate, colegii mei știu asta. Am crezut sincer în relația de rudenie dintre Drept și matematică, dintre Drept și spirit cartezian. Credeam în zicerile lui Cicero, care vorbea despre Drept în termeni elogioși, Dreptul fiind arta binelui și a dreptății.

Ulterior, după 1993, când am început practica de avocat, am decis să mă «mărit» cu măreția Dreptului în practică, beneficiind și de existența unor exemple mărețe ale Dreptului dintr-un splendid Cod civil napoleonian și de o Constituție în facere, foarte proaspătă, adoptată cât eram încă în facultate și care, în ciuda tuturor minusurilor și inconsistențelor ei, era remarcabilă prin aceea că statua rolul Parlamentului de organ legislativ suprem, marca separația puterilor în stat, consacra relativ clar rolul unor instituții esențiale (CCR și Avocatul Poporului) și reglementa regimul drepturilor și libertăților fundamentale. Acestea au fost premisele debutului meu de om proaspăt «căsătorit» cu măreția Dreptului.

Într-o a treia etapă, «mariajul» respectiv a început să scârțâie, fiind confruntat, înainte de toate, cu fenomenul instabilității legislative cronice, dar și cu o scădere a nivelului de profesionalism al actului de justiție, începând cu formarea studenților și terminând cu nivelul de profesionalism și de rigoare al documentului și actului de justiție în esența lui.

M-am lovit apoi și de un exces al legiferării prin intervenția executivului, dar și de calitatea legilor în sine, care sunt precum crenvurștii – adică, în momentul în care realizezi cum sunt făcuți, te apucă greața! M-am mai lovit și de o politizare excesivă a actului de justiție. După mine, deceniul trecut a debutat cu o degradare a măreției Dreptului și cu o descompunere a ei. Atacul fulminant a venit din partea Dreptului penal represiv. Au existat abuzuri majore, înfrângeri ale unor principii sacre de Drept (prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și la un proces rezonabil etc.). Pentru noi, avocații, aceste lucruri au însemnat o subminare a poziției noastre de apărători. Mai mult, au existat chiar voci ale unor formatori de opinie care au declarat că «profesia de avocat este una discutabilă sub aspect etic»! De fapt, degradarea măreției Dreptului se traduce printr-un trist transfer al autorității și competențelor Parlamentului ca organ suprem de legiferare către Executiv, o erodare a democrației reprezentative și o înlocuire a ei cu o autocrație tehnocrată. Cu tristețe, constat și o suprimare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, care este și aplaudată de concetățeni. Constatăm că democrația pe care ne-am dorit-o este tot mai mult înlocuită de un fel de totalitarism inversat!”

„Mă tem că măreția Dreptului trebuie să-și caute niște avocați foarte competenți, fiindcă atacurile împotriva sa sunt extrem de insidioase și foarte bine orchestrate!”

Prof. univ. dr. Ioan Chelaru, Președinte, Uniunea Juriștilor din România

„Sunt de peste 40 de ani parte a acestui sistem. Trebuie să recunosc clar că s-au făcut pași foarte importanți pe calea Dreptului. Fără adevăr nu există democrație, iar fără democrație nu am fi fost nici noi, cei de aici, în această dezbatere. Este adevărat că sistemul legislativ creează mari probleme Dreptului și Justiției. Societatea are pretenția, pe bună dreptate, ca cei trimiși în Parlament, prin diverse sisteme de vot, să reglementeze relațiile sociale existente în România, să adapteze legislația europeană și ca oamenii să trăiască mai bine. Dar asta nu prea se poate, fiindcă partidele politice fac un anumit gen de selecție a celor pe care îi trimit în Parlament, populația vine și cenzurează această selecție și, în Legislativ, ajung colegi de diverse profesii, cu grade diferite de pregătire, cu diverse interese.

Într-un atare context, noi, juriștii, poate mai mult decât alții, așteptăm de la acești parlamentari niște legi aproape ideale, pe care să le punem în practică. Vrem legi succinte, corecte, limpezi și imediat aplicabile. Cine să aibă, de fapt, acea pregătire legistică ideală? Din păcate, actele normative și amendamentele vin din bun-simț, de pe urma ideilor unora sau a unor experiențe globale și a unor studii de impact. De aceea, ceea ce rezultă nu este mereu riguros, ceea ce ar trebui să fie! Spuneam, la un moment dat, că viața face Dreptul! Deci unul dintre păcatele societății românești este lipsa unui sistem legislativ coerent, supradimensionat la peste 16.000 de acte normative.”

Av. Cătălin-Daniel Fenechiu, Senator

„Experiența ultimilor opt ani de activitate parlamentară a fost, pentru mine, una deosebit de interesantă. Mie, unul, avocatura mi-a dat tot ceea ce este mai important în viață. Faptul că și în politică am avut parte de aprecieri s-a datorat și experienței din avocatură. Am încercat să mă concentrez pe o serie de proiecte pe care le-am considerat ca fiind foarte importante pentru avocatură. Am făcut asta fiindcă am considerat că un stat democratic nu poate fi cu adevărat democratic decât dacă are o avocatură puternică. Îmi amintesc că, în 2016, când am venit în PNL, am fost la un pas de excludere fiindcă am fost singurul liberal care a votat pentru modificarea Legii avocaturii, intrând în contradicție cu foarte mulți care trăiau cu impresia că, dacă ai vreo obiecție cu privire la activitatea DNA sau a altor structuri, înseamnă că ești un nedemocrat. Am pus mereu în prim-plan activitatea profesională și, de aceea, asta nu mi-a plăcut prea mult. Nu am uitat niciodată că sunt avocat! Am crezut și cred că a crește garanțiile unui proces corect, precum și ale drepturilor și libertăților concetățenilor este o datorie de onoare. Activitatea mea din ultima perioadă s-a circumscris acestei idei.”

„Am formulat câteva propuneri privind activitatea avocaților, care au fost în totalitate admise, votate de senatori și deputați. Eu nu mi-am pus semnătura pe proiecte din zona în care nu am competențe, ci doar pe acele zone pe care le cunosc. O astfel de abordare este deosebit de importantă pentru o legiferare corectă și pentru o asumare corectă a mandatului de parlamentar. Eu am găsit interlocutori pentru proiectele mele, ceea ce mă îndreptățește să cred că principiul colaborării loiale poate funcționa transpartinic. Chiar azi am depus în Parlament un proiect de lege prin care o serie de acte care, până azi, erau în competența notarilor publici sau a unor funcționari din instituțiile guvernamentale vor putea fi atestate/certificate de către avocați. Dacă proiectul va trece, vom fi în situația în care un cetățean care vine la un avocat pentru a-și înființa o societate va putea găsi rezolvarea completă a cererii sale la acel avocat. Mai mult, avocatul va putea oferi și cazierul judiciar al unui solicitant pe bază de delegație avocațială. Va fi un alt pas înainte!”

 Augustin Zegrean, fost Președinte al Curții Constituționale a României

„Măreția Dreptului a fost demonstrată, încă o dată, aici, dacă mai era nevoie! S-a vorbit aici despre agresiunea Dreptului penal asupra Dreptului. Să punem lucrurile la punct! În România, pe lângă Codul penal, care are câteva sute de articole, mai există vreo 800 de infracțiuni din legi speciale. Este imposibil de trăit în țara asta în acest fel! Eu zic că, atâta vreme cât Parlamentul României este în sesiune, niciun cetățean nu ar trebui să fie liniștit! Asta fiindcă legile se modifică peste noapte (mai nou, se publică noaptea!) și mai și pretinde Parlamentul ca, până a doua zi dimineață, să le știm! Până ajunge legea de la București la Bistrița, trec trei zile. În Constituție, nu întâmplător s-a scris că legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Dreptul nu înseamnă neapărat lege: trebuie ca poporul, cetățeanul, să o cunoască și să o înțeleagă. Dreptul nu se rezumă la legislația aceasta, pe care noi, cu toții, o producem atunci când ne vine rândul să fim legiuitori. Dreptul are principiile sale, care nu trebuie abandonate. Or, dacă tu publici legea noaptea și dimineața constați că s-a comis o contravenție, asta nu mai are nicio legătură cu Dreptul. Cât despre Dreptul penal, dacă acesta este în măsură să permită judecătorului să elibereze condiționat un recidivist cu cinci crime la activ, înseamnă că Dreptul penal trebuie rescris în integralitatea lui! Veți râde, dar Codul penal din 1968 era mai bine scris decât cel de azi!”

„S-a vorbit despre felul în care se fac legile. Din 1990 încoace, legile nu se mai fac în Parlament, ci, de regulă, la Guvern sau la partid. În Parlament se ridică doar mâna și se votează! Se depun foarte puține amendamente, fiindcă regulamentele Camerelor sunt defectuoase: nu ai timp să le depui, nu știi când se vor dezbate, când se înregistrează proiectul de lege etc. Amendamentele depuse se fac, de regulă, pe picior, de asta avem legile pe care le avem.”

„Încă ceva foarte grav: nu se citesc legile. Nici măcar guvernanții nu citesc legile! Uitați-vă că legile se repetă, avem aceleași dispoziții în mai multe legi. Asta fiindcă guvernanții, decât să citească legea, mai bine fac alta! Avem 93 de ordonanțe de urgență doar anul acesta! Nu cred că sunt doar 16.000 de normative în vigoare. Eu cunosc o lege cu nr. 956. Dacă, într-un an, am fost în stare să adoptăm o mie de legi, ce facem în ritmul ăsta?!… Legea Fondului Funciar, din 1991, are peste 75 de modificări. Ce judecător mai poate cuprinde și înțelege totul?”

„Din păcate, Consiliul Legislativ a fost uitat și abandonat. Acesta ar trebui să vină și să facă ordine în legislație, să vină și să propună Parlamentului abrogările și modificările necesare.”

„Eu cred că toate conflictele juridice de natură constituțională din ultimul timp nu sunt altceva decât reflectarea necooperării loiale între instituțiile statului!”

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției

„Nu doar măreția Dreptului trebuie să ne preocupe, ci și problema aplicării Dreptului. Dacă este să mă refer la măreția Dreptului pozitiv, aș dori să iau în discuție calitatea Dreptului, care este dată de fundamentul ei axiologic, de racordarea sa la anumite valori fundamentale. Aceste valori induc și ele ideea de cultură (a Dreptului, dar și cultură generală), plus integritate morală. O lege elaborată respectând acești parametri va fi mereu o lege coerentă, dacă nu și pozitivă, prin efectul ei. Tot prin calitatea Dreptului mai înțeleg logica și coerența sa. Dacă luăm în seamă aceste lucruri, ne punem întrebarea: de ce anumite legi arată cum arată și ajungem să discutăm cazuri patologice aproape săptămânal? Se întâmplă asta fiindcă, atunci când vorbim despre calitatea Dreptului, vorbim și despre calitatea profesională a celor care fac Dreptul: parlamentarii, membrii cabinetelor, practicienii Dreptului implicați în grupuri de lucru etc.”

„Dacă este să vorbim concret, trebuie spus că actele normative se produc fie în oficiile juridice ale ministerelor, fiind asumate de Guvern, fie în Parlament, unele fiind avizate, sub aspect constituțional, de Ministerul Justiției. Așadar, există mai multe surse de proiecte legislative care devin legi, izvorâte sub presiunile momentului – de ordin politic, administrativ, geostrategic sau determinate de situații speciale. Între aceste centre există prea puțină comunicare și niciun fel de coordonare. Aici trebuie intervenit! Ar trebui regândite toate reglementările ce țin de metodologia elaborării și adoptării actelor normative la nivel de Guvern și ar trebui regândite anumite proceduri în Parlament, inclusiv înființarea unui departament legislativ al Parlamentului, specializat în elaborarea legilor.”

Dezbaterea a depășit durata a 150 de minute, fiind urmărită cu mare interes pe platforma www.universuljuridic.ro și pe Facebook. Au existat puncte de vedere critice bine argumentate, s-au enumerate frustrări și neajunsuri, s-a vorbit, în exclusivitate, despre noi inițiative legislative, s-au fluturat, verbal, „steaguri” de război și pace, s-au propus soluții viabile pentru ca Dreptul să-și recapete măreția din teorie și în viața de zi cu zi.

 


Marți, 16 iunie 2020, începând cu ora 17,00, va avea loc prima ediție a DEZBATERILOR RRDP (REVISTA ROMANA DE DREPT PRIVAT), transmisa LIVE, cu tema: „Măreția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetățenești ”.

 

Moderatorul conferinței va fi: Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

Speakerii invitați sunt:

► Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției (În curs de confirmare)

► Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul României, și fost Ministru al Justiției

► Emil Boc, Primar, Municipiul Cluj-Napoca

► Av. Cătălin-Daniel Fenechiu, Senator

► Av. Florentin Țuca, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații

► Augustin Zegrean, Fost Președinte al Curții Constituționale a României

► Prof. univ. dr. Ioan Chelaru, Președinte, Uniunea Juriștilor din România

Parteneri principali:

INDACO

STOICA & Asociații

Țuca Zbârcea & Asociații

CITR

Parteneri:

The Department

 Acreditare INPPA

„Conferința este inclusă în programul de pregătire și perfecționare continuă a avocaților. Punctele de pregătire profesională se vor acorda după încheierea conferinței, în baza criteriilor de evaluare I.N.P.P.A.”.

Taxa de participare este de 300 lei + TVA/ persoană și include următoarele beneficii:

 

– Acces la vizionarea conferinței video live la calitate 4k

– Acces la înregistrarea video la 3 zile după data evenimentului (o puteți accesa din link-ul primit pe mail)

– Speakeri de calitate, profesori universitari, experți în domeniu

– 20% reducere la următoarele conferințe

– 3 luni acces la abonamentul Universul Juridic Premium, care include printre altele:

Peste 10.000 de opinii juridice atent selecționate de colectivul editorial Universul Juridic, actualizate și segmentate zilnic. Peste 500 de autori consacrați, peste 9.000 de știri juridice, peste 700 de newslettere și o bogată bază de date organizată în funcție de anumite cuvinte-cheie.

 

Accesul la conferință se face online, pe bază de utilizator și parolă.

Detaliile privind modalitatea de acces la conferința video vă sunt transmise în mod automat, prin e-mail, după înscrierea dvs. prin completarea formularului de mai jos.

Conferința video va fi transmisă LIVE la data și ora afișate. De asemenea, înregistrarea VIDEO a conferinței vă va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei LIVE.

Atât transmisia LIVE, cât și înregistrarea VIDEO sunt disponibile doar pe bază de utilizator și parolă pentru persoanele care s-au înscris cu succes prin formularul evenimentului și care au achitat contravaloarea accesului.

Vizualizarea și accesarea transmisiei LIVE și a înregistrării se fac  pe Portalul Universul Juridic, INDACO , STOICA & Asociații, Țuca Zbârcea & Asociații, The Department. Aveți nevoie doar de o conexiune la internet și nu sunt necesare programe software ori setări tehnice speciale în afară de autentificarea cu utilizator și parolă pe www.universuljuridic.ro


 







Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați:

0733.674.555conferintele@universuljuridic.ro

 


* Persoanele care au achitat taxa de participare, dar care, din motive obiective, nu mai pot participa la conferință, pot solicita returnarea banilor, cu cel puțin două zile (48 de ore) înaintea evenimentului, la adresa de e-mail: conferintele@universuljuridic.ro.
Solicitările ulterioare nu vor fi luate în calcul, având în vedere costurile logistice aferente manifestării. Mulțumim pentru înțelegere.

[CUM A FOST] Dezbaterile RRDP: Măreția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetățenești was last modified: iunie 26th, 2020 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: