Dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire. Admisibilitatea revizuirii şi faptele pe care se întemeiază (NCPC, L. nr. 64/1991)

12 feb. 2020
Vizualizari: 2456
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 4156/2018

NCPC: art. 431 alin. (2), art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (3), L. nr. 64/1991: art. 73 alin. (1),

Revizuentul invocă drept temei al cererii de revizuire prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că hotărârea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziilor nr. 3850 din data de 18 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr. x/2009 (prin care a fost menținută Sentința nr. 128 din data de 19 mai 2009 a Tribunalului Gorj), nr. y din data de 22 februarie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2011 și nr. z din data de 4 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr. x/2009, prin care s-a reținut că realizarea tehnică este nouă, utilă și folosită de către intimata-pârâtă.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Pe lângă lipsa triplei identități în raport cu toate hotărârile anterioare, de referință, se constată că în litigiul finalizat cu pronunțarea Deciziei nr. 1965 din data de 6 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017, atacată pe calea revizuirii, a fost invocată prezumția autorității lucrului judecat a celor reținute cu privire la caracterul de noutate și utilitate al soluției tehnice invocate în cauză, iar instanța s-a pronunțat cu privire la acest aspect.

Astfel, prin întâmpinarea depusă la data de 16 octombrie 2018, intimata-pârâta a invocat prezumția autorității lucrului judecat, raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/2012, asupra noutății realizării tehnice raportat la stadiul tehnicii actual aplicat în unitate.

Revizuentul, prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 5 ianuarie 2018, a susținut că prin Sentința civilă nr. 128/2009 a Tribunalului Gorj, Decizia nr. 261/2009 a Curții de Apel Craiova și Decizia nr. 3850/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în Dosarul nr. x/2009 s-a stabilit cu putere de lucru judecat că soluția tehnică este nouă și utilă, precum și că sunt coautorii realizării tehnice „branșarea motoarelor electrice de 7,2 MW”, fiind îndreptățiți să solicite drepturile ce li se cuvin din exploatarea acestei realizări tehnice.

Totodată, a apreciat că intimata-pârâtă face o interpretare proprie a prezumției autorității lucrului judecat raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. x/2012, fără a face referire la Deciziile anterioare nr. 924 din data de 22 februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr. x/2011 (prin care coautorilor li s-au aprobat drepturile pentru perioada 2003 – 2006) și nr. 3098 din data de 4 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr. x/2009 (prin care li s-au aprobat drepturile pentru perioada 2006 – 2009).

Referitor la aspectul autorității lucrului judecat invocat, Tribunalul Gorj, secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 100 din data de 19 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, a reținut că prin hotărârile pronunțate în Dosarul nr. x/2009 s-a constatat că reclamantul și alte patru persoane sunt autorii realizării tehnice denumită „branșarea motoarelor electrice de 7,2 MW”, realizare tehnică utilizată la C. Turceni din anul 1991, iar pentru perioada 2003 – 2006 și 2006 – 2009, prin hotărâri judecătorești s-au stabilit pentru reclamant și ceilalți coautori drepturile bănești decurgând din folosirea de la această unitate a realizării tehnice, însă, pentru acordarea drepturilor bănești aferente perioadei 8 septembrie 2014 – 8 septembrie 2017 se impune verificarea caracterului noutății realizării tehnice al cărui autor este reclamantul și utilității acesteia în activitatea pârâtei.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Totodată, a constatat că prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație s-a stabilit cu putere de lucru judecat că în perioada 1 iulie 2009 – 30 iunie 2012 la Sucursala C. Turceni soluția tehnică folosită este diferită de realizarea tehnică inițială pentru care reclamantul este recunoscut ca autor în Dosarul nr. x/2009. Implicit, rezultă că realizarea tehnică invocată de reclamanți nu mai prezintă caracter de noutate și utilitate față de soluția tehnică utilizată în activitatea pârâtei la Sucursala C. Turceni, astfel încât aceasta nu mai datorează reclamanților despăgubiri în raport de rezultatele economice obținute.

Tribunalul Gorj, secția I civilă, a apreciat că respingerea acțiunii reclamanților pentru perioada 1 iulie 2009 – 30 iunie 2012 atrage și respingerea acțiunii reclamantului pentru perioadele ulterioare, fiind evident că o realizare tehnică deja depășită nu poate avea caracter de noutate într-o perioadă ulterioară.

Prin urmare, prima instanță a analizat aspectul vizând puterea lucrului judecat a aspectelor dezlegate prin hotărârile judecătorești anterioare invocate, înlăturându-l motivat.

Totodată, prin întâmpinarea formulată în faza apelului, în care s-a pronunțat decizia atacată pe calea revizuirii, intimata-pârâtă a invocat în apărarea sa prezumția autorității lucrului judecat raportat la dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra noutății realizării tehnice conform stadiului tehnicii actual aplicat în unitate, prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/2012, iar prin răspunsul la întâmpinare revizuentul a reluat susținerile anterioare privind acordarea drepturilor bănești pentru perioadele 2003 – 2006 și 2006 – 2009 și reținerea caracterului de noutate și utilitate al soluției tehnice, prin hotărârile pronunțate în Dosarele nr. x/2011 și nr. y/2009

Curtea de Apel Craiova, prin decizia atacată prin prezenta revizuire, a validat raționamentul instanței de fond care s-a fundamentat pe puterea lucrului judecat a celor statuate cu privire la lipsa caracterului de noutate și utilitate al soluției tehnice prin Decizia nr. 1167 din data de 8 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție.

A reținut că, raportat la dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., constatarea pe cale judecătorească a intervenirii unor modificări în timp ale realizării tehnice face ca aceeași problemă să nu poată primi o soluționare diferită în cadrul unui alt litigiu, vizând o perioadă ulterioară, aceasta din urmă instanță învestită fiind legată de dezlegarea dată, indiferent de alte considerente pe care le-ar avea, aceasta excepție a puterii de lucru judecat punând în discuție obligativitatea unei hotărâri judecătorești prezumată a exprima adevărul.

Instanța a mai reținut că Dosarul nr. x/2009 a avut un obiect diferit de al celor care i-au succedat, respectiv constatarea calității de autor al realizării tehnice, în timp ce dosarele ulterioare au avut ca obiect pretenții, respectiv obligarea unității la plata unor despăgubiri derivând din încălcarea art. 73 alin. (3) din Legea nr. 64/1991.

Așa fiind, astfel cum chiar Înalta Curte a stabilit, a mai reținut instanța de apel, chiar dacă cerințele de atestare a unei realizări tehnice se raportează la data la care este făcută publică și se aplică, în litigiile vizând despăgubiri pentru un interval ulterior acestui moment se poate invoca faptul că soluția propusă pentru realizarea tehnică nu se mai aplica în forma de la data la care a fost făcută publică, că a suferit modificări, situație de fapt a cărei verificare coincide cu verificarea noutății și realizării tehnice, în sensul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 64/1991. Aceasta a fost, de altfel, situația constatată în cursul soluționării cauzei ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2012 al Tribunalului Gorj, privind pretențiile aferente perioadei 2009 – 2012, reținându-se modificarea soluției tehnice propuse prin realizarea tehnică, situație ce a dus la respingerea acțiunii.

Înalta Curte constată că în prezentul litigiu părțile au pus în discuție puterea lucrului judecat, prin raportare la hotărârile judecătorești ce susțin cererea de revizuire, iar instanțele de fond și de apel s-au pronunțat, înlăturând-o argumentat.

Instanța de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei deciziei ce face obiectul prezentului dosar, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat a celor statuate anterior și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

În măsura în care autoritatea lucrului judecat a fost analizată în dosarul în care s-a pronunțat decizia atacată pe calea revizuirii, cenzurarea modului de soluționare nu este permisă instanței de revizuire.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.

Sursa informației: www.scj.ro.

Dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire. Admisibilitatea revizuirii și faptele pe care se întemeiază (NCPC, L. nr. 64/1991) was last modified: februarie 9th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.