Dezbatere [Cum a fost] Dezbaterea „Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislaţii privind achiziţiile publice”

2069       0
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.

[Cum a fost] Dezbaterea „Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislaţii privind achiziţiile publice” 📅 07 iulie 2016 București [Cum a fost] Dezbaterea „Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislaţii privind achiziţiile publice”

Data 07 iulie 2016
Locația CCIR Business Center, sala Aurel Ghibuțiu
Taxa Gratuit

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Comitetul Național al International Chamber of Commerce au pus în dezbatere în data de 7 iulie 2016, Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislații privind achizițiile publice.

Monitor Dosare

În anul 2015, la nivelul Uniunii Europene, 49 de proiecte realizate în parteneriat public-privat au ajuns la încheierea exercițiului financiar, aducând beneficiarilor o valoare adăugată în cuantum de 15,6 miliarde de euro, în sectoare precum transporturi, educație sau sănătate.

Este unanim acceptat faptul că o reglementare coerentă a problematicii parteneriatului public-privat poate face diferența în dezvoltarea economică a României. Reglementarea acestui domeniu implică mize, oportunități și provocări, iar pentru a putea răspunde așteptărilor, demersul trebuie să pornească de la specialiști, precum și dinspre toți cei care cred în potențialul propriu de a contribui și influența stimularea economică a României.

În deschiderea evenimentului, președintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a subliniat faptul că parteneriatul public-privat trebuie să acționeze ca un mecanism logic, eficient și simplu „pentru a stimula și a consolida cu adevărat inovarea și competitivitatea industriei în sectoarele cu potențial de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Am subliniat cu logica, eficiența și simplitatea pentru că avem un pachet de legi al achizițiilor publice care numără 676 de articole și încă 344 de articole ca norme de punere în aplicare. Cu alte cuvinte, fiecare agent economic este condamnat la o armată de avocați”.

Președintele CCIR a pus accent pe faptul că, la nivelul UE, politicile publice care vizează PPP-ul sunt foarte bine reglementate: „între 1990 și începutul anului 2009, în UE au fost încheiate aproximativ 1400 de tranzacții în sistem PPP, reprezentând o valoare capitalizată de aproximativ 260 miliarde de euro. De la debutul crizei financiare, în 2008, estimările arată o scădere cu mai mult de 40% a numărului de tranzacții PPP”.

Radu Oprea, președintele Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică din Senatul României, a susținut că „există acea frică a funcționarului public pe care toți din mediul privat o simțiți și că acolo unde funcționarul public ar trebui să-și facă treaba de multe ori se întâmplă să nu fie așa, ceea ce duce pe cale de consecință la blocarea plăților și la insolvențe pe bandă rulantă în România. (…). Ce putem să facem noi ca parlamentari este să creăm un cadru legislativ foarte clar, predictibil, stabil și această clarificare este de fapt cea mai bună metodă de a lupta împotriva corupției pentru că atunci și dvs. sunteți protejați (…) și nici autoritatea publică nu va mai putea să impună alte tipuri de condiții”.

Bogdan Pușcaș, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, este de părere că Legea 100/2016, articolele 229 și 231 din legea 98, nu sunt făcute să rezolve lipsa de coordonare și decizie în reglementarea structurată a PPP: „am încercat să deschidem cutia de proiecte și să vedem cum putem ajuta la deblocarea proiectelor mari de infrastructură. Nu ne-am dorit ca prin două articole să transformăm PPP-ul în Cenușăreasa investițiilor sau într-un domeniu uitat însă, eu cred că este nevoie de o coordonare, există voință politică, mediu de afaceri, mediu universitar și, astfel, eu cred că aveți nevoie de o reglementare coerentă așa cum a fost ea începută ulterior abrogării legii 178/2010. Noi am vrut doar să vă oferim un instrument punctual în măsura în care unele proiecte pot fi deblocate. (…) Ar trebui să separăm un pic apele și să ajungem la niște concluzii la care, în mod firesc, trebuia să ajungem de câțiva ani buni, fiindcă avem acest vid legislativ în domeniul PPP nu de ieri, de alaltăieri, de când e domeniul achizițiilor publice, ci de foarte mult timp”.

Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, Camera Deputaților, a declarat că „suntem în fața unui deceniu pierdut. Un deceniu pierdut în care greșeli la nivel politic nu au aceeași conotație și importanță ca în domeniul economic sau în orice alt domeniu al societății. (…) Am avut, cu toții ca societate, șansa unei abordări pentru a da soluții unui potențial financiar nevalorificat. (…) Evoluția României în ultimii 10 ani a generat foarte multă neîncredere, foarte multă suspiciune, foarte multă intenție de fraudare și, în final, a înlăturat și a blocat o inițiativă de acest gen și nu numai. Suntem practic în fața unui set de măsuri care ar trebui să schimbe fundamental întreaga societate. Noi suntem cu toții în fața unor provocări fără precedent și care nu sunt atipice de situația actuală a Europei și de Brexit, pe care le putem sintetiza așa: securitate, schimbări climatice și egalitate socială. (…) Noi n-am făcut altceva decât să transpunem o directivă. Directiva aceasta a fost a 6-a serie de abordare a domeniului achizițiilor publice și a concesiunilor, timp de 40 de ani la nivel european. A fost preluată și adoptată în februarie 2014, deși sunt convins că, fiind un volum uriaș de lucru, sunt nuanțe care au scăpat. Nu s-a concentrat însă nimeni pe a da un capitol pentru PPP”.

Gabriel Biriș, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, a declarat că „Din păcate, șansa noastră în PPP ar fi o directivă, ca să o transpunem. (…) Noi până acum nu avem parteneriate public-private, dar acest lucru nu este din cauza faptului că nu avem legislație. La un moment dat se semnase un astfel de PPP, care urma să fie implementat, care nu a fost implementat din cauza faptului că nu a trecut testul de bancabilitate. Niciun investitor privat din lumea asta nu poate să vină cu equity de câteva miliarde să investească într-un proiect. Investitorul privat vine cu equity privat de 20-15-30% și restul ia de la bănci. Ori în momentul în care un proiect, fie el public sau privat, nu trece testul de bancabilitate, nu vine finanțarea, iar, dacă nu vine finanțarea, nu se face proiectul”. „Nu avem nevoie de o lege a holdingului ca să avem holdinguri funcționale în România. La fel și în cazul parteneriatelor public-private. Din interpretarea legislației privind achizițiile publice și a codului civil, putem să facem orice fel de contracte vrem și ne lasă legea”, a continuat dl. Biriș. Secretarul de Stat din MFP a subliniat faptul că, fără un fundament economic, PPP-ul nu se va concretiza.

Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Radu Oprea, președintele Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică din Senatul României, Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Gabriel Biriș, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, Nicolae Havrileț, președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Silviu Cristian Popa, președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Bogdan Pușcaș, președintele Agenției Națională pentru Achiziții Publice, Miruna Gala, Associate Banker, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Dezbaterea a fost moderată de Monica Amalia Rațiu, Conf. Univ. Dr. Departamentul de drept public, Facultatea de drept, Universitatea din București.

Sursa informației


  • Este suficientă actuala reglementare propusă prin Legea nr. 100/2016 sau o reglementare specială privind parteneriatul public-privat, adaptată la realitățile economice și juridice, poate face diferența în evoluția economică a României?
  • Care sunt modelele ce ar trebui urmate pentru ca parteneriatul public-privat să poată deveni un instrument activ și eficient pentru rezolvarea marilor probleme de infrastructură cu care se confruntă România?
  • Are nevoie România de o reformă mai amplă a sectorului public din perspectiva PPP?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care participanții la dezbatere vor încerca să răspundă sau să propună soluții.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Potrivit Comisiei Europene, parteneriatele public-privat pot reprezenta mijloace eficace pentru realizarea proiectelor de infrastructură, pentru furnizarea serviciilor publice și pentru inovare, în general, în contextul eforturilor susținute de relansare economică. În același timp, parteneriatele public-privat sunt instrumente complexe pentru dezvoltarea structurală pe termen lung a infrastructurii și serviciilor, reunind avantajele specifice sectoarelor public și privat.

Este unanim acceptat faptul că o reglementare coerentă a problematicii parteneriatului public-privat în România poate face diferența în dezvoltarea economică națională. Reglementarea acestui domeniu implică totodată, mize, oportunități și provocări, iar pentru a putea răspunde așteptărilor, demersul trebuie să pornească de la specialiști, precum și dinspre toți cei care cred în potențialul propriu de a contribui și influența stimularea economică a României.

Evenimentul va fi organizat prin intermediul Comitetului Național al International Chamber of Commerce, la CCIR Business Center, în ziua de 7 iulie a.c., în intervalul 930-1330.

La dezbatere, sunt invitați să ia cuvântul Prim-ministrul Guvernului României, reprezentanții de prim rang ai ministerelor, parlamentari, reprezentanți ai Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții, instituții și autorități publice, instituții financiare, asociații neguvernamentale, companii private și mass-media.

Participarea în auditoriu este gratuită, detalii suplimentare, inclusiv posibilități de promovare a companiei dumneavoastră în cadrul evenimentului, putându-se obține de la persoanele de contact – doamna Irina Avganți – [email protected], 0723225013 sau domnul Andrei Lambe – [email protected], 0731334582.

Sursa informației

 

[Cum a fost] Dezbaterea „Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislații privind achizițiile publice” was last modified: iulie 8th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter