Determinarea instanței competente în soluționarea contestației formulate împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță asupra cererii de liberare condiționată. Incidența criteriului locului de deținere la data introducerii cererii inițiale

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Mehedinţi este reprezentat de contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1174 din 03.11.2023 prin care Judecătoria Gherla a respins cererea de liberare condiţionată formulată de acesta.

Prin urmare, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă contestaţia prevăzută de art. 587 alin. (3) C. proc. pen. formulată de condamnatul A. împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă în temeiul art. 587 alin. (1) C. proc. pen.

Fiind exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă în materia executării, contestaţia formulată de condamnatul A. este guvernată de dispoziţiile comune (în materia executării hotărârilor penale) prevăzute de art. 597 alin. (7) C. proc. pen., care stabilesc că, „Hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare”.

Prin această normă se instituie, în materia executării hotărârilor penale, regula generală statuată, cu titlu de principiu, prin dispoziţiile art. 425^1 alin. (5) C. proc. pen., conform căreia contestaţia împotriva hotărârii de primă instanţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară în a cărei circumscripţie se află instanţa care a pronunţat-o.

Aplicând această regulă generală la datele particulare ale speţei, Înalta Curte constată că Tribunalului Cluj îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 1174 din 03.11.2023 a Judecătoriei Gherla, ca instanţă ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.

Dispoziţiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen., care reglementează calea de atac a contestaţiei în materia liberării condiţionate, nu derogă de la regula generală sus-menţionată întrucât stabileşte că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia este tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, adică instanţa ierhic superioară (competentă funcţional şi material) judecătoriei competente stabilite conform alin. (1) al aceluiaşi text, respectiv cea în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere a contestatorului la data formulării cererii.

Această interpretare îşi găseşte fundament în dezlegarea de principiu dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 15/2018 pronunţată în recurs în interesul legii: „instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate”, care a avut drept argument determinant împrejurarea că transferarea persoanei condamnate, ulterior datei formulării cererii, într-un alt penitenciar, nu are aptitudinea de a modifica instanţa competentă şi nu poate avea ca efect declinarea competenţei.

Or, dacă transferarea persoanei condamnate ulterior formulării cererii nu operează modificări în competenţa teritorială a instanţei de fond, în mod evident, nu poate avea astfel de efecte nici în ceea ce priveşte competenţa instanţei de control judiciar, argument care legitimează interpretarea sus-menţionată dată dispoziţiilor art. 587 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Sursa informației: www.scj.ro.