Determinarea competenţei cu luarea în considerare a sediului debitorului principal. Opţiunea creditorului la momentul învestirii organului de executare (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 498/2019

NCPC: art. 112, art. 648, art. 651

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea prin care petenta A., prin executor judecătoresc B., pentru creditoarea C. S.A., a solicitat, în contradictoriu cu debitorii BEJ D., D. (garant fidejusor) și E. S.R.L. (dobânditor al imobilelor ipotecate în favoarea C. SA), încuviințarea executării silite imobiliare asupra imobilelor indicate în cerere.

Se constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., în ce privește domiciliul/sediul debitorului.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. „Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor”.

Deși societatea E. S.R.L., dobânditoarea imobilelor indicate în cererea de executare silită, este menționată în cadrul procesual, aceasta nu este parte, în sensul art. 645 C. proc. civ., în procedura executării silite care, conform cererii adresate instanței, vizează punerea în executare a titlurilor executorii constând în contracte de credit garantate cu ipotecă încheiate de către debitorul BEJ D., în calitate de împrumutat, cu creditoarea C. S.A., în calitate de împrumutător, având garant fidejusor pe D.

Debitorul BEJ D. a garantat rambursarea creditului acordat de creditoarea C. S.A. cu imobilele menționate în cerere, la înstrăinarea cărora creditoarea și-a dat acordul.

Astfel, ceea ce interesează în stabilirea competenței în cauza având ca obiect încuviințare executare silită sunt raporturile juridice dintre creditor și debitor, respectiv terț garant (conform art. 648 C. proc. civ.), fiind fără relevanță sub acest aspect împrejurarea că un terț (societatea E. SRL) deține bunuri în raport de care urmează a se declanșa procedura executării silite, în calitatea sa de dobânditor al unor imobile ipotecate.

Aceasta întrucât obligația de restituire ce determină punerea în executare a titlurilor executorii respective incumbă părții din raportul obligațional, debitorul BEJ D. și în condițiile art. 648 C. proc. civ., terțului garant.

În consecință, determinarea competenței se va face cu aplicarea dispozițiilor art. 651, art. 112 C. proc. civ., cu luarea în considerare a sediului debitorului principal, având în vedere opțiunea creditorului atunci când a învestit organul de executare.

Întrucât acesta se află în Filiași, județul Dolj, localitatea aflată în raza teritorială a Judecătoriei Filiași, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Sursa informației: www.scj.ro.