„Despre rolul comunicării în activitatea juridică și în relația cu justițiabilii.” Interviu cu av. dr. Mihai Adrian Hotca, fondator, partener coordonator, „Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații”

Cristian Pavel: Ne aflăm la capătul unei zile maraton, este vorba de marcarea celor 12 ani de la înființarea societății Hotca, Neagu, Sitaru și Asociații, un eveniment anual care a abordat o temă de real interes. Am vorbit astăzi despre rolul comunicării în activitatea juridică și, mai ales, în relația cu justițiabilii. Avem alături de noi plăcerea de a-l saluta pe domnul avocat și profesor Mihai Adrian Hotca, managing partner al acestei societăți, fondatorul acesteia. Felicitări pentru eveniment, domnule profesor! Cum a apărut ideea acestei teme?

Mihai Adrian Hotca: În primul rând, vă mulțumesc că ați fost alături de noi, ca de fiecare dată! Subliniez și mă bucură acest lucru. Este extraordinar să te poți baza pe parteneri cu care știi că ai făcut lucruri frumoase și este minunat să se întâmple așa.

Tema reuniunii a fost poate ușor inedită la astfel de manifestări, dar cred că, așa cum s-a probat cu prisosință, ea merită să fie abordată în asemenea evenimente, pentru că este esențială în activitatea juriștilor, în relația acestora cu justițiabilii și, în general, pentru societate.

Nu trebuie să uităm un lucru foarte important: justiția nu este a autorităților sau a funcționarilor care populează instituțiile sau autoritățile, ci până la urmă este un lucru destinat cetățenilor, destinat membrilor societății. Atunci când romanii se refereau la justiție, ei spuneau că Justitia omnium est domina et regina virtutum, considerau că este cea mai importantă – stăpâna și regina tuturor virtuților. De ce? Pentru că, mai bine decât toți înaintașii lor, ei au descoperit un lucru excepțional – anume acela că prin justiție foarte multe conflicte sociale putea fi prevenite, altele puteau fi stinse și, în cazul în care nu puteau fi stinse, cel puțin li se diminua din intensitate prin intermediul actului de justiție care aparținea unui terț, statul și, potrivit legilor edictate de către stat, acesta, actul de justiție devenea obligatoriu pentru toți.

Nimeni nu mai putea să-l conteste în momentul în care rămânea soluția definitivă și, practic, deasupra judecătorului, cel care înfăptuia actul de justiție era, poate, demiurgul. Așa că, plecând de la experiența noastră practică atât a mea, cât și a colegilor mei, pe baza unor documentări pe care le-am făcut în diverse sisteme, ne-am dat seama și de aici am plecat, că mesajele, că ideile că apărarea drepturilor și libertăților, toate acestea ca elemente ale unei justiții, se pot realiza mai bine dacă există o comunicare corespunzătoare.

După ce am ascultat toate prezentările de astăzi, am ajuns la concluzia că un mesaj, un dialog și orice tip de comunicare în mediul juridic, valabil de altfel în toate mediile, își atinge scopul, finalitatea, dacă întrunește anumite calități.

Mesajul trebuie să fie unul corect, trebuie să fie non agresiv, trebuie să fie făcut cu luarea în considerare a intereselor și drepturilor legitime ale celorlalți.

Cu alte cuvinte, trebuie să existe respect, trebuie să existe rigoare, transparență și, evident, responsabilitate.

Dacă toate acestea, cel puțin sunt îndeplinite, considerându-le condiții ale unui discurs, ale unui mesaj serios, atunci înseamnă că cei care participă la dialogul judiciar au încredere unii în alții își derulează activitatea în bune condiții și, în final, beneficiarul actului de justiție, cetățeanul este mulțumit.

Cristian Pavel: Ați asociat acest eveniment cu un moment deosebit din viața dumneavoastră, ca om om de litere: este vorba de lansarea a trei volume proaspăt venite din tipar, cele care completează Colecția Cogito, de care s-a îngrijit Editura Universul Juridic. Vă rog să ne spuneți, foarte pe scurt, care sunt titlurile acestor apariții și la ce trebuie să se aștepte cititorii?

Mihai Adrian Hotca: Această parte a evenimentului a fost, de fapt, o surpriză pe care editura mi-a făcut-o, pentru că ideea publicării celor trei cărți a apărut pe la începutul anului. Să explic puțin despre ce e vorba, ca să înțeleagă cei care ne vor urmări.

Eu am mai publicat cărți în afara dreptului, „Viața prin ochii unui avocat”, de exemplu, „Cugetarile unui jurist” și altele, în cuprinsul cărora am avut diverse tipuri de scriere. De pildă, în ultima am avut în prima parte eseuri, apoi rime și în final cugetări. Cineva mi-a sugerat că ar fi bine toate eseurile să fie adunate într-o carte, rimele, la rândul lor, să fie adunate într-o altă carte și cugetările, în cea de-a treia. Astfel că, practic, cititorii pot acum să lectureze eseurile, le găsesc pe toate într-o singură carte, nu în mai multe cărți și vor mai avea ocazia să vadă, să citească unele noi care nu au fost publicate în alte cărți. Vorbesc acum despre volumul intitulat „Gânduri din afara coliviei”.

În volumul dedicat rimelor, Rime, numit „Rime din instanță și din viață”, acolo vor găsi toate versurile pe care eu le-am publicat în ultimii ani.

În fine, în cea de a treia carte „Aforisme, butade și alte cugetări”, vor regăsi principalele cugetări, butade, să le spunem într-un cuvânt exprimări succinte ale unor idei pe care eu le-am exprimat în ultimii ani și alături de acestea anumite învățăminte ale marilor personalități din istoria omenirii, mai vechi și mai noi.

Cristi Pavel: Domnule profesor, vă felicităm pentru ideea organizării acestui eveniment și vă dorim succes în munca dumneavoastră profesională didactică și, nu în ultimul rând, în munca artistică!