Despre oameni

„Dreptul este o știință socială. Despre și pentru oameni. Acest dar a fost acceptat ca unul utopic. Autorii scriu mai mult academic și fără focus neapărat pentru așteptările lumii reale. A trebuit să apară în spațiul public o lege a dării în plată, cu impact social, politic sau financiar imens, pentru ca doctrina să-și suflece mâinile și să se aplece, foarte practic și concentrat, pe aceasta. Rar vom mai vedea puterea doctrinei așa cum am văzut-o acum. Ce ar însemna ca lumea dreptului românesc să fie atât de concentrată numai și pe legile cât de cât mai importante? Să-și arate forța punând un întreg mecanism doctrinar în slujba Dreptului? A oamenilor?”

Fragmentul cu care deschidem astăzi „Revista de Sâmbătă” face parte din editorialul „Când zeii coboară în Agora”, semnat de Nicolae Cîrstea în Revista „Legal Point” și pe care îl puteți citi integral și pe portalul Universul Juridic.

Evident, Legea dării în plată a capacitat numeroși juriști, avocați, parlamentari și experți, specialiști în drept și în economie, interesați în a se găsi o soluție pentru miile de români cu credite în  CHF, care erau în pragul disperării.

Ar mai fi de notat că în această săptămână, după cum scrie Agerpres, „Curtea Constituțională a României a decis marți că este neconstituțional proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni”.

„CCR a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților pe 18 octombrie 2016”- arată Agerpres.

Lupta românilor cu credite în CHF continuă în instanțe. Cum și până când, vom vedea.

În societatea românească, (după ordonanțele ministrului Iordache, care au scos România în stradă), pornind tocmai de la rolul dreptului: „pentru oameni”, se discută din ce în ce mai mult despre modificarea Codurilor Penal și de Procedură penală.

Se pare că și în această problemă, care a inflamat deja opinia publică din România, vom apela și la specialiști străini. Cu toții vor coborî în Agora… români și străini.

„Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a afirmat că noua lege privind modificarea Codurilor penale, care va ajunge în Parlament, va fi elaborată alături de experți din România, precum și cu specialiști europeni”, potrivit Associated Press, citată de News.ro.

De joi, justiția a rămas fără ministrul Iordache. După demisia sa, premierul Grindeanu a venit cu o nouă propunere de interimar.

„Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a fost propusă interimar la Ministerul Justiției”, se arată într-un comunicat al Guvernului transmis Agerpres.

Pe Facebook, după cum notează News.ro, Ana Birchall a scris: „Îi mulțumesc premierului, președinților coaliției de guvernare, precum și colegelor și colegilor mei din PSD și ALDE pentru încrederea cu care m-au învestit, înțelegând totodată responsabilitatea imensă pe care o presupune portofoliul Justiției”.

„Îmi doresc ca alături de instituțiile care au atribuții și responsabilități în acest domeniu, de reprezentanți ai societății civile și mass-media, precum și printr-un dialog transparent cu partenerii noștri externi să putem asigura bunul mers al justiției, ca o premisă fundamentală a unei democrații consolidate”, a mai scris în postarea sa de pe Facebook, ministrul Ana Birchall.

Dânsa afirmă că va încerca să îndeplinească acest mandat cu „profesionalism, seriozitate și echilibru”.

Nu numai justiția, dar și societatea românească au nevoie, de azi, de profesionalism, seriozitate și echilibru, pentru că există numeroase amenințări.

Europa cunoaște tendințe secesioniste, încurajate de Brexitul londonez. În multe capitale europene anul acesta se vor desfășura alegeri, care pot aduce la putere partide naționaliste. Amenințarea valului de emigranți, precum și pericolele legate de atentate revendicate de Statul Islamic nu au trecut. Războiul din Siria nu s-a încheiat, iar Turcia, pe fondul unui refuz al Europei, tinde să se apropie de Rusia.

„Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a apărat joi, la Madrid, apropierea Ankarei de Moscova, pledând pentru o politică externă „echilibrată” între Vest și Est”, scrie AFP, citată de TVR.

„Fiți sinceri cu noi: dacă nu ne doriți, spuneți-ne”, a lansat Cavusoglu către UE. În acest context, citând exemplul Croației, a cărei aderare a fost mai rapidă, Mevlut Cavusoglu a denunțat standardele duble”, mai notează TVR.

Ungaria vrea să construiască un alt doilea gard în sudul țării, pentru a-și apăra teritoriul national de emigranți. DC News scrie că șeful de cabinet al premierului Orban, Janos Lazar, a declarat într-o conferință de presă că: „Guvernul are în plan să ridice tabere din containere la granița sudică, unde migranții să fie cantonați în timp ce le sunt evaluate cererile de azil”.

„Aproape 600 de migranți se află în prezent în Ungaria, așteptând ca solicitările lor de azil să fie procesate”, a menționat Lazar.

La est de noi, președintele Republicii Moldova, pledează pentru neutralitate. „Am avut o întrevedere cu Rose Gottemoeller, Secretarul General adjunct al NATO.  Am discutat relațiile dintre Republica Moldova și NATO la etapa actuală. Am expus viziunea mea personală cu privire la deschiderea oficiului NATO la Chișinău, menționînd că o consider inoportună. Oficiul NATO la Chișinău ar face mai dificile negocierile privind soluționarea subiectului transnistrean. […] De asemenea, am propus semnarea unui acord între NATO și Republica Moldova cu privire la recunoașterea neutralității țării noastre”, a scris pe contul său de Facebook, președintele Dodon, după cum notează TVR.

 „Poziția privind NATO vine după ce Dodon a susținut, potrivit afirmațiilor postate pe contul său de Facebook, că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE ar putea fi denunțat ca urmare a unui referendum sau a alegerilor parlamentare”, a scris Igor Dodon pe contul său de Facebook în urmă cu două zile, după întâlnirea cu Rose Gottemoeller, Secretarul General adjunct al NATO”, mai notează TVR.

„Guvernul de la Chișinău a anunțat însă că va deschide biroul de legătură al NATO, care va fi condus de o lituaniancă”, mai scrie TVR.

Mediafax ne mai aduce o veste din Republica Moldova: „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, iar potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA, Dodon l-a asigurat pe ambasadorul american că nu intenționează să inițieze procedura de denunțare a Acordului de Asociere cu UE”.

„Ambasadorul Pettit a reafirmat respectul Statelor Unite pentru neutralitatea Republicii Moldova, menționând importanța cooperării bilaterale în modernizarea forțelor armate ale Republicii Moldova”, mai informează Radio Chișinău, citat de Mediafax.

Și, indiferent de ce se întâmplă la Chișinău, Republica Moldova primește în continuare ajutorul României. „România va acorda Republicii Moldova, cu o lună mai devreme, a doua tranșă de 50 de milioane de euro din împrumutul ratificat în 2016, în sumă de până la 150 de milioane de euro, în condițiile în care prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost acordată în data de 24 august 2016, a anunțat Ministerul Finanțelor într-un comunicat”, scrie Cotidianul.

Acasă în România, sub explozia de declarații ce a urmat ordonanțelor ministrului Iordache, sub luminițele telefoanelor miilor de manifestanți, o știre trece aproape nevăzută.

„O inițiativă legislativă cetățenească, susținută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc. A fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă și către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puțin 100.000 de semnături. Proiectul inițiativei legislative prevede că regiunea va fi condusă de un președinte, care o va reprezenta în relația cu statul, iar autoritățile regionale vor prelua atribuțiile actualelor autorități locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiție de a respecta Constituția”, scrie News.ro.

„După ce vor fi îndeplinite formalitățile, iar inițiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curții Constituționale pentru un aviz. Inițiativa legislativă cetățenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ținutului Secuiesc. O lege inițiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament”, mai notează News.ro.

Bună dimineața!