Despre marketing în domeniul juridic prin idei și soluții novatoare cu un pionier al acestei piețe – Andrei Cristea

9 mart. 2015
Vizualizari: 4240
Nicolae Cirstea

Nicolae Cîrstea: Andrei, întotdeauna ai încercat să surprinzi zona juridică cu inovații privind promovarea, marketingul și, în consecință, comunicarea în domeniu. Îți mulțumesc pentru disponibilitatea de a discuta despre toate aceste lucruri care, am simțit de multe ori, forțează piața să facă un salt către standarde pentru care nu le intuiam și poate, pentru care, aceasta piață tradiționalistă nici nu era pregătită. Înainte de a intra în amănunte – cine este Andrei Cristea?

 

Andrei Cristea: În primul rând, Nicolae, eu îți mulțumesc pentru oportunitatea acestui interviu. Am spus întotdeauna că nu ar fi rău dacă noi, această mână de oameni care activăm în mass-media juridică, am lăsa orgoliile de multe ori fără fundament la o parte și am face lucruri împreună, pentru că dacă noi creștem piața, vom avea de câștigat. Din păcate pentru unii, frustrările sunt prea mari. M-ai luat ca la școală, așa, cine este Andrei Cristea. Am terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București, în zorii democrației, adică am absolvit în 1995, apoi am făcut un master în comunicare centrată pe avocați, dar, din păcate, într-o altă jurisdicție, cu care legislația română în domeniu era și încă este puțin compatibilă. Între cele două „procese de învățământ”, am fost aproape 5 ani Producătorul Știrilor Pro TV, o școală de viață și de ceea ce înseamnă produs premium, lider de piață din prima până în ultima zi a acelor 5 ani extraordinar de intenși.

Andrei Cristea

Andrei Cristea: Revenind la prima parte a întrebării tale, ai intuit corect ceea ce simt și eu: că de multe ori „forțez” piața să țină pasul. Să știi însă că după anii de haos, de după 1995 când a apărut Legea Avocaturii și până în 2005, când a fost un deceniu zbuciumat, piața a început să se așeze, să înțeleagă necesitatea de comunicare profesionistă, rolul unui manual de identitate, a unei campanii de PR și comunicare. Uneori mai repede și mai clar decât ne așteptăm noi, cei care lucrăm în domeniu. Dar da, am încercat întotdeauna să ies din pluton prin ceea ce am făcut, prin soluții, inovație, atragerea unor branduri cu impact mare pe piață. Noi am fost primii care am adus Chambers în România, într-un eveniment privat, dar deschis celor care au vrut să-i cunoască pe oamenii care se ocupau atunci de România la Chambers. Din păcate, evoluția ulterioară a Chambers și a tuturor ghidurilor de legal din străinătate (Legal 500, Martin Dale Hubble, the Lawyer), care își propun să rămână niște simple ghiduri, e sortită eșecului. Este „a matter of time”, cum spun englezii, până când formula cărții groase a Chambers va dispărea, va fi înghițită de online, se va transforma în altceva, nimeni nu știe exact. Cine spune că deține pattern-ul, cheia în care va evolua piața la nivel mondial, cred eu că se hazardează. Știu un om plătit cu sute de mii de lire pe an de Bloomberg să analizeze evoluții și să descifreze trend-ul comunicării. Sper să îl aduc în acest an în România, ar fi un boom mediatic. Și el ridică din umeri dacă îl întrebi direct încotro se îndreaptă mass-media, care e canalul dominant. Câte ceva din TV, online și subiecte de print. Formula magică în care se vor combina – aici alchimiștii trebuie să ne spună.

Nicolae Cîrstea: Cum ai intuit oportunitatea abordării pieței juridice prin prisma promovării superprofesionale a serviciilor și cum împaci acum inovația, conceptele pe care le-ai introdus și dezvoltat pe această piață și de ce nu, investițiile, cu reglementarea publicității profesionale mai ales în zona avocațială care cred că reprezintă targetul tău principal?

Andrei Cristea: Ai spus „investițiile” și cred că aici e cheia. Eu am întors întotdeauna o mare parte, cea mai mare parte a ceea ce am câștigat din aceasta piață, înapoi către ea, prin produse, canale, evenimente și inovație. E felul meu de a spune „mulțumesc” partenerilor care au încredere în ceea ce facem și ceea ce este astăzi Lion House, mai mult decât numele meu neapărat. Am dezvoltat un grup de branduri, fiecare pe segmentul lui: Revista Română de Consultanță și The Economist – Intelligent Life – pe print, www.legalmarketing.ro și www.moreintelligentlife.ro pe web și emisiunea „Legile Afacerilor” pe TV. Pregătim încă multe alte surprize, care vor inova și care vor împinge limitele cu câțiva ani peste momentul în care se află acum mass-media juridică. E delicat să vorbești despre norme și constrângeri, din afara pieței. Am să îți răspund foarte sincer: eu nu văd nicio opreliște! Nu am văzut niciodată. Am citit atent Statutul, am întrebat avocați renumiți ce înțeleg ei și cum ar trebui să-l descifrez eu, reglementările ulterioare și zău că nu înțeleg unde este problema: avocații, individuali sau societăți, se pot promova, face cunoscuți, comunica, în niște limite normale, de bun-simț, aceleași pentru aproape toată lumea civilizată. Nu e bine să cădem în extrema îngrădirii, nu e bine să bage capul la cutie prevalându-se de niște norme care sunt uneori mai degrabă paradigme morale decât legislative, așa după cum cred că nu e bine să exagereze. Nu am văzut însă panouri publicitare cu avocați, ca în Statele Unite, nu am văzut anunțuri la mica publicitate ca în Franța, așa că, din acest punct de vedere, calea de mijloc aleasă, am senzația că și varianta de UNBR, pare a fi cea potrivită. Atât cât știu eu din interiorul factorilor de decizie din Uniune, acolo oamenii se gândesc și se adaptează, sunt atenți la ce semnale primesc din viața reală, din societățile de avocatură și încearcă să le întoarcă într-un „codex” facil. Nu e ușor și cine spune că e, poate ar trebui să elaboreze el un astfel de cod, să vadă câte se bat cap în cap. E complicat să ții pasul cu tehnologia. Ai văzut cu siguranță ceea ce facem noi în acest an, aducem un device, un ecran dotat cu tehnologie Bloomberg unică în Europa continentală, pe care vom pre-instala aplicații juridice și vom face comunicarea dintre entitățile partenere instantanee. Unde încadrezi această formă de comunicare? E TV? Nu e. E print? Nu e. E online? Nu neapărat. E ceva din fiecare, sunt mulți pași înainte. Așa că eu cred că decât să vezi falsa problemă a unor cărți de vizită sau broșuri pe care ai voie sau nu să pui sigla dacă nu e aprobată de Barou, trebuie să gândești în spiritul vremurilor. Viitorul, ca și prezentul, îl creează fiecare. Ceea ce trăim noi e o sumă de decizii individuale.

Nicolae Cîrstea: Dacă îmi permiți, percepția mea despre tine sau, mai degrabă, sintagma care cred că te definește pe această piață este aceea de LEGAL MARKETING. A venit cu (mai) mulți ani în urmă și a făcut pionierat și cariera pe piața juridică. Greșesc?

Andrei Cristea: Am venit cu mulți ani în urmă, ai dreptate. Cu 14, ca să fim exacți. Lion House s-a născut în anul 2001. Sigur, Legal Marketing, conceptul, site-ul, mult mai târziu, în 2010. Legal Marketing este un segment, așa cum îți spuneam. Ceea ce e mai important este că toate aceste branduri sunt grupate sub Lion House. Inclusiv prima franciză The Economist acordată României, pe care acum o dezvoltăm pe partea de evenimente în 2015.

Nicolae Cîrstea: Pentru că a venit vorba de investiții – una dintre cele mai valoroase pentru orice companie este resursa umană. Este valabil și pentru tine?

Andrei Cristea: Am înțeles că vrei un interviu fără ipocrizie. Nu cred în calitatea oamenilor din mass-media juridică. Și din mass-media în general. Jurnalismul în România este extraordinar de eterogen ca și valoare umană. Și ceea ce e cel mai grav e fuga de răspundere, de muncă, goana după câștiguri facile și mize mici. O mare parte dintre cei cu care am lucrat și-au deschis afaceri proprii după ce au văzut ce se întâmplă la Lion House și au eșuat lamentabil. Pentru că nu au înțeles că dacă nu aduci plus-valoare, nu creezi ceva, ci doar replici, mai devreme sau mai târziu dispari ca fiind neinteresant, ci doar o copie. Oamenii care înțeleg diferența nu s-au lăsat și nu au cum să se lase păcăliți, pentru că ei știu ce înseamnă să îți plece un avocat, un colaborator din firmă, eventual cu o bază de date cu clienți pe care încearcă mai apoi să-i contacteze și să își ofere serviciile. Pe termen scurt, îl pot atrage cu prețuri infime, dar pe termen mediu, când nu există valoare, ci doar replică, clienții întorc spatele. Cu toate acestea, am oferit întotdeauna oamenilor condițiile de muncă și de recompensă care să îi facă să lucreze. Lion House a avut sedii și infrastructură și logistică demne de firmele de avocatură cu care lucrează, dacă vrei. Nu ne-am înghesuit câte 5 într-o cameră, nu am închiriat apartamente la periferie, nu avem la datele de contact doar mail-ul și telefonul mobil. Am fost la vedere și așa vom fi, ne-au trecut pragul zeci de clienți și o mare parte, foarte mare parte a lor vin cu drag și acum să ne vadă și să discutăm afaceri sau pur și simplu să bea o cafea. Nu aș vrea să mă înțelegi greșit. Sunt și oameni cărora nu am să le reproșez nimic, ba din contră, care m-au ajutat în evoluția mea și a afacerii. Dar sunt puțini. Pentru că, așa cum vorbesc cu prieteni care au business-uri în alte domenii, valoarea umană în România este rară. Cred că oamenii nu înțeleg o ecuație simplă: trebuie să și dea, nu doar să ceară. Iar dacă le ofer mai mult decât cer, uneori, confundă șansa cu prostia. Și când le cer să dovedească abilitățile pe care le enunță, să văd return of investment, cei mai mulți sunt ofensați, alții își pun coada între picioare și pleacă. Se întâmplă și la case mai mari. Și mai de avocatură.

Nicolae Cîrstea: Știu că ai avut în echipă colegi care au dezvoltat ulterior „proiecte similare”. Cum mai deosebește clientul „o copie” de original?

Andrei Cristea: Cred că ți-am răspuns. Clientul vede că nu i se livrează valoare, ci doar un work-flow pe care îl știe de la Lion House. De aceea, cei care au dezvoltat azi proiecte similare sunt, așa cum ți-am spus, în faza de eșec. Din când în când, le mai dau câte un mail, nici măcar o întâmpinare avocațială, să le atrag atenția că știu că, copiază până la calchiere. Câteva săptămâni, luni, nu o mai fac, apoi încearcă iar … afacerea lor nu crește pentru că ei în loc să creeze, se gândesc cum să copieze. Și asta nu merge la nesfârșit. Are un termen de expirare. Atitudinea, inovația, ideile, acelea nu le poți copia.

Nicolae Cîrstea: Proiectul THE ECONOMIST este cel mai important în acest moment? Ai reușit să-l stabilizezi în România?

Andrei Cristea: Nu, The Economist nu e cel mai important. Sau, dacă vrei să fiu exact, nu MAI e. Cel mai important proiect e ceea ce va urma. O îmbinare între televiziune, online și probabil cel mai mare brand din mass-media de business din lume. E pasul următor și dacă vrei, logic, după The Economist.

Nicolae Cîrstea: Recunosc că mi-a luat ceva timp să înțeleg conceptul de „legal marketing” dar, acum, m-ai bulversat, din nou, cu anunțul legat de nr. 8 din RRC. Plecând de la o comunitate construită în primele 7 numere, vii cu un sistem de interconectare și interacțiune a acesteia prin intermediul copertei nr. 8… Care este de fapt un ecran… Și care are la bază o tehnologie revoluționară…

Andrei Cristea: Nu am să îți devoalez mai mult decât o facem prin newslettere-le săptămânale, într-un crescendo informațional până la lansare. Dar știu că vei fi acolo! E un device revoluționar, care conține tehnologie de avangarda, care va schimba piața, o va duce la alt nivel și o va adapta. Sunt convins că tu și cititorii și clienții „Universului Juridic” pe care îl conduci au căutat să vadă cine e Bloomberg și cu ce se ocupă… uite, ai o informație în plus.

Nicolae Cîrstea: Au circulat (și circulă încă) multe zvonuri legate de oamenii de lângă tine, dar mai ales de cei din spatele tău. Ce ne poți spune despre cele mai frumoase femei care au fost și sunt la vedere sau incognito la brațul tău? Dar despre oamenii care sunt în spatele tău?

Andrei Cristea: Încă de la început am primit de foarte multe ori întrebarea „cine e în spatele tău?”. Și de fiecare dată sunt tentat să întorc capul, să mă uit cine e în spate, poate îl recunosc… Nu e nimeni, Nicolae. E o muncă de 10 ore pe zi uneori, uneori cu laptop-ul pe genunchi în vacanță, de căutare de soluții, de dezvoltare, de angajare, de inovație. Nu știu toate zvonurile, nici nu am pretenția și nu mă interesează. Viața mea personală nu trebuie să fie o carte deschisă. Nu am ascuns-o niciodată, dacă a fost cazul. Nu îți pot spune nimic despre femeile de la brațul meu, pentru asta există Domnul „Google”, există „Facebook” și dacă cineva crede că e interesant acest aspect, pe care repet, eu nu-l văd așa, poate să caute. Sigur că femeile sunt importante în viața oricărui bărbat, cred într-adevăr că o femeie poate potența valorile și ascensiunea, sau dimpotrivă, grăbi căderea unui bărbat. Am să țin exemplele pentru mine, dar am să îți spun că nu îmi este deloc rușine cu femeile care mi-au stat alături într-un moment sau altul. Am avut de învățat de la cele mai multe, s-au dovedit a fi inteligente, în aceeași măsură cu a fi frumoase. Cred că pentru o femeie, atitudinea este cea mai importantă. Și rochia pe care o îmbracă, geanta pe care o asortează, modul cum are grijă de ea și ceea ce face, totul este grefat de Atitudine. Am cunoscut femei extraordinare care au afaceri de milioane de euro, dar am văzut și femei care radiau acel „ceva” la metrou sau la supermarket. Cât despre oamenii din spatele meu… cred că am răspuns mai sus. Din păcate sau din fericire, nu există. Dacă te referi la partea conspiraționistă, așa simt eu întrebarea ta, CV-ul meu e public, nu există umbre în el. Dacă cineva vrea însă cu tot dinadinsul să le vadă, sau afacerile mele duc cu gândul în acea zonă, poate alege să creadă sau nu, să fie parte a jocului sau nu. În rest, există familie și prieteni. Pe care din păcate nu am timp să îi văd atât cât mi-aș dori.

Nicolae Cîrstea: Încercând să încheiem într-un registru serios, ce este mai greu în activitatea ta? Să schimbi mentalități, să impui concepte sau să finanțezi/să găsești finanțare pentru acestea?

Andrei Cristea: Nu poți schimba mentalități. Poți doar să intervii în mentalul colectiv. Cu atât mai greu să impui concepte. Nimic nu se impune de la sine. Nici măcar un brand ca The Economist. Cine crede că e suficient să plătești o franciză cu zeci de mii de euro pe an, că tot mă întrebai de investiții fixe și apoi gata, stai la birou tolănit pe scaun și aștepți și să sune telefonul și dictezi contul IBAN în care să îți vireze clienții banii, îl invit să facă internship la Lion House. Totul înseamnă marketing, inovație, asumarea și respectarea unor standarde. Și liniște interioară. Nu poți să faci lucruri bune dacă nu ești bine cu tine însuți. Nu cred că rolul meu pe lume e să dau soluții, trasee de viață și să fac prozelitism. Dar, din păcate, eu nu cunosc altă cheie care poate descuia succesul decât binele interior. Și să nu renunți. Managerii, antreprenorii români, nu mai vorbesc de angajați, au o mare meteahnă: renunță la visele lor. Trebuie să „mori cu ele de gât”! Sigur că e greu de multe ori. Cine se așteaptă să înceapă ceva și să nu fie dificil, să-l domine spectrul eșecului uneori, ori se bazează pe o moștenire, pe dobânda din bancă, ori ideea lui nu valorează nimic. Dacă nu ți se pare prea optimistă cheia de final, spune-mi și o modific. Glumesc. Prefer să îți spun ce cred, tocmai pentru că îți respect munca și ceea ce ai clădit, Universul Juridic. Dacă nu mă interesa, îți răspundeam complezent. Știi la fel de bine ca și mine că despre mine în această piață se spune că sunt ori foarte bun, ori foarte rău. Nu există cale de mijloc, ceva de genul „Andrei Cristea? Cred că am auzit de el …”. Și sunt ok cu asta. Nici eu nu am foarte multe nuanțe și nici mie nu îmi plac tonurile de gri.

Nicolae Cîrstea: Andrei, pentru că îmi vorbeai mai devreme despre investițiile din străinătate în intuirea tendințelor, aș vrea să te întreb cum crezi tu că va evolua piața comunicării și marketingului în domeniul juridic în România pe termen mediu și lung? Adică peste 5, 10, 20 de ani?

Andrei Cristea: Orizontul de așteptare descris de tine, de la 5 la 20 de ani este mai impredictibil decât orice, Nicolae. E foarte greu să previzionez ce va fi peste doi ani, pentru că spirala tehnologică este foarte abruptă acum, lucrurile se întâmplă în timp real. Gândește-te că tabletele au apărut acum câțiva ani și nimeni nu bănuia atunci că va fi o revoluție. Și este. O revoluție în sine. La care piața media trebuie să se adapteze. La Londra, unde îmi petrec destul de mult timp în ultima vreme, aproape fiecare om de business are un telefon și o tableta. Laptop-urile pierd teren. Televiziunea rămâne doar de background, de zgomot de fond. Marea provocare este să iei televiziunea cu tine, dar să rămâi conectat la internet 4G cel puțin, să poți share-ui ce vezi și ce citești. Să nu neglijăm componența de „statement”. Gadget-ul, conectivitatea lui, devine o componentă de ținută, la fel ca și ceasul, costumul „tailor-made” sau mașina. E și multă abordare socială aici, de networking. Marketing-ul și comunicarea juridică sunt niște sub-secvențe. Tu te încăpățânezi – în sensul bun și corect de business – să crezi în cuvântul tipărit. Nu știu cât a „mâncat” din piața ta de carte e-book-ul sau e-reader-ele, sau Kindle. Tu știi mai bine dacă da și dacă da, cât. Eu pot să îți spun, conform statisticilor newsletter-ului săptămânal pe care îl trimitem, că dacă acum doar aproape doi ani, era deschis de pe tabletă în proporție de 12-15%, acum proporția de deschidere de pe dispozitiv mobil a crescut uriaș, până la 50-55%. Și trend-ul e crescător. Așadar, probabil că în câțiva ani, doar cine vrea neapărat să deschidă pe desktop-ul de la birou ca să vadă calitatea pozei sau a transmisiunii video – pentru că în curând vom implementa și asta! – o va face. Restul vom fi „on the move”. Eu nu cred în dispariția cuvântului tipărit. Fie el carte editată de Universul Juridic sau The Economist publicat de Lion House. Eu cred că subiectele bune vor vinde și în continuare. Moartea presei scrise e de fapt moartea subiectelor bune și a oamenilor deștepți care să scrie despre ele. Ziarele „quality” în România scad în tiraje nu pentru că nu mai e hârtie, ci pentru că nu au subiecte sau cad în derizoriu, în goana după tirajul tabloidelor. Cred că trebuie să ne asumăm fiecare în ce ligă jucăm. Vrei să fii de calitate, asumă-ți pierderi de trafic, dar câștigă din publicitate. Sigur, dacă știi să vinzi și dacă lumea citește subiecte bune la tine în produs. Vrei să ai tiraj și nu îți pasă de calitate? E în regulă, scrie orice, preia, fură, pune titluri bombastice, fără legătură cu articolul, dezgroapă subiecte perimate, într-un cuvânt, fă acel „jurnalism” care se vinde pe termen scurt. Advertiserii serioși te vor ocoli, dar vei avea mereu piața ta. Și nu trebuie să ne facem iluzii că această piața va dispărea. Generațiile se succed, cum le învățăm, așa le vom avea.
Revin și îți spun că nu știu unde vom fi din punct de vedere comunicațional peste 5 ani. Dacă aș știi, aș fi deja acolo.

Nicolae Cîrstea: Andrei, îți mulțumesc pentru această discuție relaxată, tonică pe alături, dar care cred că poate da măsura câtorva dintre lucrurile care te-au adus în poziția, sunt sigur invidiată, dar mai ales privilegiată, de lider pe un segment care este nu numai greu de abordat, dar, mai ales, extrem de greu de convins să se ralieze unor proiecte și concepte avangardiste.

Andrei Cristea: Eu îți mulțumesc, Nicolae, oricând cu drag și reciproca acestui interviu va fi cât de curând valabilă.

Despre marketing în domeniul juridic prin idei și soluții novatoare cu un pionier al acestei piețe – Andrei Cristea was last modified: mai 5th, 2015 by Andrei Cristea

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Andrei Cristea

Andrei Cristea

Deține Lion House, publisherul Revistei Române de Consultanță și deținătorul primei francize The Economist acordate României, cea mai bine vândută revista de life-style business din lume: Intelligent Life. Anterior, a fost producător al Știrilor Pro TV și are un master în comunicare, după absolvirea Facultății de Jurnalism și Ștințele Comunicării de la Universitatea București.
A mai scris: