Despre două mărci poştale falsificate „Cap de bour 27 parale”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Problema falsului în documentele istorice este nu numai una științifică, ci și de ordin social și juridic. Din punct de vedere criminalistic, mărcile falsificate în dauna colecționarilor fac parte din categoria falsului de documente.

În istoria filateliei, veche de peste un secol și jumătate, se cunosc multe exemple de falsificare a timbrelor sau a unor documente filatelice, falsuri în detrimentul statului, respectiv a unei administrații poștale, falsuri în dauna colecționarilor. Pentru un necunoscător, celebrul timbru poștal „Cap de Bour” nu are mare relevanță; o bucățică de hârtie îngălbenită cu stema Moldovei gravată pe ea. El este foarte valoros pentru că este primul timbru emis în România și chiar primul din sud-estul Europei. Cei mai puțin inițiați în tainele filateliei se vor întreba care sunt elementele care conferă valoare unei mări poștale. Unul dintre criterii este raritatea sau unicitatea. Un timbru poștal Cap de Bour neștampilat poate atinge la licitații cote de 100.000 euro.

La sfârșitul secolului al XIX-lea era o adevărată modă realizarea unor copii fidele ale mărcilor poștale rare, scoase de mult timp din circulație. Contrafacerile de acest tip au apărut în urma cererii de pe piața filatelică, fiind folosite pentru întregirea colecțiilor filateliștilor care doreau să dețină toate mărcile poștale existente. De regulă aceste mărci erau ușor de recunoscut din cauza diferenței de calitate dintre hârtia pe care era tipărit originalul și cea pe care se realiza copia, a cernelurilor cu care erau realizate și a desenului care nu era identic cu emisiunea oficială.

La aproape toate emisiunile poștale ale mărcilor poștale românești se cunosc falsuri totale sau falsuri parțiale, de la emisiunile de „Cap de Bour” până la „Ferdinand” din anul 1920, excepție făcând unele emisiuni.

Prima falsificare de mărci poștale este atribuită lui Moroiu^[1]. A doua falsificare a fost făcută în anul 1891 de către directorul General al Poștei Române, Augustin Gorjan^[2]. A treia falsificare îi este atribuită unui anume Oprescu, funcționar al Poștei Române, iar a patra falsificare unui anume inginer Vladimir Bobeica, în anul 1956^[3]. Unii autori consideră că după anul 1945 nu s-au mai semnalat falsuri în filatelia românească^[4].

În studiul de față sunt prezentate două mărci poștale false de 27 Parale Cap de Bour Moldova 1858 duplicate pe un mic fragment de hârtie. Prezentarea acestor falsuri, într-o lucrare științifică, are rolul de a le mediatiza și face cunoscute tuturor celor interesați să nu achiziționeze asemenea falsuri, întrucât repunerea lor în circulație ar crea grave repercusiuni pentru patrimoniul cultural național, deoarece credem că aceste falsuri au mai circulat printre profani o perioada mare de timp.

La sfârșitul anul 2005, numitul S.V. din municipiul Craiova a depus o plângere penală la o secție de poliție prin care reclama faptul că, în luna septembrie a aceluiași an, a cumpărat de la numitul V.C.F. o piatră prețioasă, smarald, și două mărci poștale „Cap de bour” cu prețul de 50.000 lei. Ulterior, numitul V.C.F. a constatat că vânzătorul se numește B.F., iar bunurile cumpărate erau falsificate.

În cauză s-a început urmărirea penală față de învinuitul B.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 215 alin. (1) din Codul penal 1968.

Ambele bunuri au fost expertizate.

Prin raportul de expertiză întocmit de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – Direcția metale prețioase și pietre prețioase s-a constatat că piatra prețioasă este un smarald autentic și are o valoare de 12.500-13.500 lei.

Mărcile poștale de 27 Parale Cap de Bour Moldova 1858 au fost și ele expertizate la solicitarea Inspectoratului de Poliție al Județului Dolj, Poliția Municipiului Craiova, Secția 4 Poliție, în certificatul de expertiză nr. 160/19.12.2008, întocmit de Leonard Pașcanu^[5], expert filatelic internațional, membru al Asociației Internaționale a Experților Filatelici (A.I.E.P.) cu sediul la Zurich și expert autorizat al Ministerului Culturii și Cultelor cu ATESTATUL nr. 550 din 30.10.2006.

În speța noastră, subiectul expertizei: două bucăți din marca poștală de 27 Parale Cap de Bour Moldova, 1858, Catalog Michel^[6] nr. 1 la România, lipite pe un mic fragment de hârtie cu dimensiunile de aproximativ 60 x 50 mm, de culoare albăstruie și obliterate cu o ștampilă aplicată cu tuș albastru, dublu cerc de tipul ștampilelor B1 MOLDOVA, aplicată ilizibil, din care se poate distinge doar cuvântul MOLDOVA.

Din certificatul de expertiză rezultă că, din analiza tiparului și a semnelor caracteristice ale clișeului mărcii de 27 Parale Cap de Bour 1858 se constată că cele două timbre nu corespund tiparului mărcilor originale. În fapt, expertul arată că cele două mărci poștale de 27 Parale Cap de Bour 1858 sunt falsuri grosolane, executate la sfârșitul secolului al XIX-lea.

De asemenea, ștampila dublu cerc aplicată cu tuș albastru, din care se distinge doar cuvântul MOLDOVA, este falsă. Suprapusă peste amprenta unei ștampile originale de tipul ștampilelor B1 MOLDOVA, ștampila de pe timbre are alte caracteristici.

În concluzie: expertul arată că cele două mărci poștale de 27 Parale Cap de Bour Moldova 1858 aplicate pe un mic fragment de hârtie de culoare albăstruie sunt categoric false. Din multitudinea falsurilor la marca de 27 Parale Cap de Bour acesta este un fals grosolan, foarte ușor de depistat.

 Față                                                                                                              Verso