Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Data publicării: 27 feb. 2015
7.874 views
7.874 views
Decaderea este o problema care ma preocupa, dar sub aspectul Ordonantei de plata, respectiv art. 1013 pana la 1024 din noul cod.Cererea de ordonanta a fost inregistrata, s_a fixat un prim termen dar cu 30 de zile inainte s_a trimis cererea la debitor si nu s_a depus intampinarea. Instanta a hotarat sa retrimita cererea si la o alta adresa a debitorului in speranta depunerii intampinarii. In aceasta situatie eu nu as putea ridica exceptia decaderii din drept al debitorului? Sau. daca i se accepta ce masuri pot lua eu tocmai pentru a cotracara tergiversarea procedurii de catre debitor.
În procedura specială a ordonanţei de plată nedepunerea întâmpinării [sau chiar depunerea tardivă a acesteia, cu încălcarea termenului prevăzut la art. 1.019 alin. (3) NCPC] prezintă o particularitate deosebită faţă de procedura comună – anume posibilitatea considerării de către instanţă a acestei abstenţiuni/neconformări ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului.
Nu-mi este clar (din informaţiile declinate) de ce instanţa a „retrimis cererea şi la o altă adresă a debitorului”, cea mai plauzibilă explicaţie fiind aceea că efectuând verificări proprii (ORC ; evidenţa persoanelor – nu stiu daca debitorul este persoana fizică sau juridică) a constatat viciată procedura iniţială de citare.
Dacă, totuşi, ati declinat din start un domiciliu/sediu să-i spunem „legal” atunci puteţi să vă prevalaţi de dispoziţiile (surprinzător de puţin cunoscute în practică) art. 91 alin. (1) şi (2) NCC, sau art. 229 NCC în cazul persoanelor juridice.
Daca procedura de citare iniţială a fost viciată apare evident că excepţia dvs. este sortită respingerii.
Totusi, este posibil ca şi la a doua citare debitorul să nu respecte dispoziţiile art. 1.019 alin. (3) NCPC.
Nu cred ca putem vorbi în termeni serioşi despre o tergiversare a cauzei în contextul în care instanţa ex officio a dispus retrimiterea cererii.
Puţin off topic, dar doresc sa mai adaug la final că în opinia mea (strict din punct de vedere practic) procedura ordonanţei de plată are o scăzută eficacitate în contextul în care instanţele resping pretenţiile creditorului („îndemnându-l” astfel spre procedura comună si cu taxa judiciară de timbru aferentă) la aproape orice contestare a creanţei de către debitor, contestare cladită de cele mai multe ori pe teze aberante/neplauzibile, dar care pretins necesită administrarea unui probatoriu amblu incompatibil cu procedura sumară a ordonanţei de plată.
Sper că am fost de ajutor.
„O altă strategie cu efect posibil atenuant la care pârâtul „decăzut” poate apela este aceea a aducerii martorilor (la primul termen de judecată) fără ca aceștia să fi fost citați, potrivit dispozițiilor art. 312 NCPC”- doar că art. 311 cpc stipulează că orice parte se poate împotrivi la ascultarea unui martor ce nu se află pe listă sau nu este identificat în mod lămurit. Pentru a se da forță alineatului, el ar trebui interpretat că ar produce efecte atât in cazul mai sus-arătat, cât și în cazul în care martorii sunt aduși în instanță, sau, mai bine zis, cu atât mai mult în acest ultim caz. Prin urmare, dacă invoci decăderea, instanța nu mai poate asculta martorul, cu excepția administrării din oficiu al probei.