Despre admiterea la INM – Doamnele judecător Octavia Spineanu Matei, Camelia Toader,Beatrice Ramașcanu și domnul prof. Gheorghe Durac

START al conferinței „Admitere INM și Barou”!

Manifestarea, desfășurată pe a două zile, a avut în vedere, în prima zi, aprofundarea chestiunilor legate de examenul de admitere la INM iar, în a doua zi, aprofundarea chestiunilor legate de admiterea la Barou.

Ziua I  – Admiterea la INM

Doamna judecător Octavia Spineanu Matei, doamna judecător Camelia Toader și doamna judecător Beatrice Ramașcanu în calitate de invitați, alături de gazdele lect. univ. dr. Septimiu Panainte (prodecan) și prof. univ. dr. Gheorghe Durac au venit în fața a peste 250 de studenți dornici să aprofundeze chestiunile arzătoare privind admiterea la INM și Barou.

Domnul Septimiu Panainte, Prodecan al Facultății de Drept, în calitate de gazdă, a deschis această manifestare organizată de ELSA IAȘI și Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Prezența este extrem de consistentă, semn că era așteptată și necesară.

După mulțumirile adresate invitaților pentru participarea la aceasta conferință, după chestiunile introductive și stabilirea reperelor pentru cele doua zile de discuții, domnia sa a dat cuvântul Doamnei Camelia Toader – invitatul surpriză al acestei prime zi a conferinței.

Doamna Camelia Toader s-a bucurat să fie împreună cu o fosta colegă de la ÎCCJ, doamna judecător Octavia Spineanu Matei, la acest eveniment, împărtășind participanților câteva gânduri despre profesie și despre această manifestare. Pe parcursul primei părți a avut câteva intervenții, subliniind că și-a dorit să devină judecător de la 14 ani. Domnia sa a accentuat ideea unei culturi bogate, unor lecturi și a unei pregătiri temeinice pentru a putea face față acestui examen.

Octavia Spineanu Matei a terminat Facultatea la Iași, ca și Beatrice Ramașcanu, fiind colegă cu Gheorghe Durac și a declarat că revine cu bucurie și cu nostalgie la Iași.

În fiecare an se înscriu 4.500 – 5.000 de candidați, care se împuținează după fiecare probă.

Prima probă este cea de verificare a cunoștințelor juridice, proba de verificare a raționamentului logic și proba interviului. Acestea sunt probele care se desfășoară prin INM, iar ulterior urmează verificarea stării de sănătate, testarea psihologică și evaluarea dosarului privind buna-reputație de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Unii dintre cei admiși își doresc să devină numai judecător, sau numai procuror și atunci competiția nu încetează după admitere, pentru că în funcție de media primului an pot să opteze pentru una dintre cele două profesii.

Este posibil ca de anul viitor cursurile să înceapă din luna ianuarie, pentru că, tradițional, începeau din octombrie, moment în care nu se știe exact numărul celor admiși în urma ultimelor verificărilor efectuate de către CSM. În ianuarie se va ști cu precizie care dintre dumneavoastră au parcurs toate etapele concursului.

Beatrice Ramașcanu, colegă cu Horia Țiț. I se părea foarte mare sala. 2012 a revenit la aniversarea a 10 ani de la absolvire. Când s-a înființat ELSA a făcut parte din primul bord ELSA. Primele evenimente ca student/bord ELSA erau legate tocmai de admiterea în profesiile juridice.

Se bucură de prezența doamnei Camelia Toader, pentru că asta înseamnă o deschidere extraordinară expunere fi mare, pe care intre 1997-2001 ca și student nu au avut-o. Anvergura europeana este extraordinara.

Salutul de BUNA ZIUA primit la apariție este unul de bun augur, înseamnă respect ceea ce este foarte important pentru un viitor magistrat.

INTREBARI:

Se cunoaște numărul de locuri scoase anul acesta la concurs?

Octavia Spineanu Matei: Deocamdată nu se cunoaște. Este posibil sa fie un număr mai mare de locuri decât anul trecut, posibil peste 200, dar nu mizați pe asta. În 2015 a fost cel mai mic număr de locuri din ultimii ani (140 de locuri).

Ne recomandați o anumită carte după care să învățăm?

Octavia Spineanu Matei: Nu se recomandă o bibliografie, pentru că indiferent de unde citiți, câtă vreme cartea are o anumită valoare științifică, este suficient ca să vă pregătiți corespunzător.

Dacă o chestiune de drept este tratată diferit de la un autor la altul, aceasta nu va apărea în subiectele de examen. Dacă totuși se identifică tratări diferite în doctrină, există posibilitatea contestării baremului.

În ce constă examinarea bunei reputații?

– Octavia Spineanu Matei: Sunt luate în considerare mai multe criterii. Se are în vedere conduita infracțională sau contravențională a candidatului. Atenție foarte mare la ce postați pe facebook. Ce poze, comentarii, ce exprimări. Se pot trimite la CSM de către anumiți bine-voitori diverse sesizări.

E foarte important, de pe acum, să aveți grijă de imaginea pe care v-o creați în public, în societate. Sigur, o singură amendă la circulație nu distruge buna reputație, dar prea multe astfel de amenzi pot arăta ca sunteți un tip mai rebel.

Beatrice Ramașcanu: Se au în vedere și datoriile la fisc, se are în vedere dacă ați participat anterior la concursul de admitere și ați fost eliminat pentru fraudă. Se pot solicita poliției date din cazierul dumneavoastră. De asemenea, un anumite tatuaje pot spune niște lucruri despre dumneavoastră.

Auditorii din anul I au un șoc când află că eu sau alți formatori de la Institut află că nu avem Facebook. Este o diferență între ce considerați dumneavoastră dezirabil și publicați pe facebook și imaginea de peste ani – pe termen mediu și lung.

Octavia Spineanu Matei: Dacă aveți amenzi, nu le ascundeți. Se pot face cercetări și se poate constata retroactiv că nu a existat bună-reputație la admitere și, mai grav, că ați ascuns aceste lucruri. Mai bine le puneți, explicând eventual contextul în care le-ați primit.

La cursul de civil de ieri am discutat ca unii studenții învață după cărți de gen ul „Grile pentru INM”, iar alții după alte cărți. Ce ne recomandați?

Octavia Spineanu Matei: Cred că fiecare trebuie să învețe după ce consideră de cuviință și că îl ajută. Când eram noi studenți, nu erau foarte multe cărți. Dacă nu aveam cărți la Iași, cumpărăm cărțile autorilor de la Cluj sau de la București. Dacă înveți temeinic timp patru ani cu gândul la admitere, probabil ca este atât de bine pregătit încât își poate permite ca la sfârșit să rezolve grilele, pentru că are o bază solidă.

INM nu oferă meditații, nu acceptă ca formatorii institutului să dea meditații, și când au existat în trecut astfel de situații, s-a pus capăt colaborării lor cu Institutul, tocmai pentru că nu vrem să inducem ideea că numai anumite cărți sau numai anumiți profesori sunt valoroși.

Beatrice Ramașcanu: Personal, nu agreez grilele. Dacă învățați numai după grile, nu cred că puteți trece acest examen, pentru că profilul unui magistrat care, de-a lungul vieții sale profesionale, va avea mereu de învățat. Simpla memorare a unor teste grile nu vă ajută și nu este definitorie pentru un magistrat. Nu pornim cu învățatul citind doar testele grilă.

Îndemnul profesorilor noștri era de a citi dumneavoastră codul. Nicio carte nu acoperă acest impact cu materia, pe care trebuie să îl aveți personal. Pentru a vă dezvolta niște bune abilități de magistrați, trebuie să aprofundați, să citiți, să înțelegeți, la toate materiile, nu numai la cele 4 pentru examen.

Ce ne recomandați ca strategie ca să ne pregătim, per ansamblu, pentru acest examen?

Camelia Toader: Am vrut sa fiu judecător de la 14 ani. Din acest moment am început să citesc atunci filozofie și m-a ajutat. Nu e suficient să citești doar 4 materii. Este vorba, de fapt, de a-ți descoperi vocația și să începi să ai un mod de viață care să te pregătească din timp.

Nu e suficient să te decizi un ultimul an că asta vrei să faci.

Octavia Spineanu Matei: Trebuie să citiți literatură, filozofie, trebuie să vă exprimați liber, cursiv, pe orice temă. INTERVIUL nu este o grilă – luați note mari la grile și picați interviul. Unii candidați, după ce au picat examenul, au fost la presă explicând situația lor. Am dat o hotărâre istorică. Pentru prima dată am decis să publicăm un material despre cum se desfășoară interviul și despre ce greșeli s-au săvârșit la diferite criterii evaluate de comisie, cu exemple concrete. S-a văzut că o mare parte dintre cei care parcurseseră primele două probe, nu știau ce înseamnă termeni curenți, EMPATIE sau IGNORANȚĂ.

Cine mai citește o carte de literatura? Mai puțin de un sfert. Cine a citit în ultima lună? Cam aceeași sunteți…

La INTERVIU primiți o foaie cu un pasaj, un citat, un proverb etc. Nu e necesar să cunoașteți autorul. De la acel citat trebuie să fiți în stare, două pagini și timp de jumătate de oră, să dezvoltați. Acolo se vede în ce măsură poți să înțelegi un text, să îl comentezi și să scrii corect din punct de vedere ortografic și gramatical. Nu poate trece cineva care nu scrie corect. Este foarte important să știți unde vă situați. Sunt auditori care habar n-au să scrie o cerere. Această profesie este percepută ca una de elită, și trebuie să rămână așa.

Sunt anumite elemente – număr de pagini pe care trebuie să le respectăm la INTERVIU?

Octavia Spineanu Matei: aveți o pagină și nu există o formulă de succes. Dacă aveți un citat MUNCA ASIDUĂ ÎNVINGE ORICE (din latină) –  ce vă vine în minte? Pentru aceasta trebuie să vă pregătiți din timp. Această probă verifică ceva în legătură cu profilul vostru.

Gheorghe Durac: Apropo de lectură – unii candidați, fiind întrebați dacă au ca pasiuni lectura, răspund că au avut-o, dar s-au lăsat. Teatrul și alte activități, dar mai ales lectura, sunt baza.

Octavia Spineanu Matei: Niciodată nu e prea târziu. Tot citind în fiecare zi câte ceva se adaugă, se construiește. E ușor să ne documentăm astăzi. Internetul însă oferă informație condensată. Decât să citesc o carte, seara citesc despre ea. Nu este bine – trebuie să citiți cartea.

Beatrice Ramașcanu: Fiți curioși. Călătoriți, vedeți cât de largă și cât de mare e lumea, cât de diferiți sunte, implicați-vă în diferite cauze de voluntariat, făcând și altceva decât memorat, drumul de acasă la facultate. Încercați să fiți curioși, să vă puneți întrebări, să aveți această expunere extraordinară pe care o presupune cariera de magistrat.

Proba INTERVIULUI ne arată deschiderea dumneavoastră și reperele pe care trebuie să vi le limpeziți înainte de a veni la interviu și în niciun caz în pregătiri, în mediații unde vi se spune ce trebuie să spuneți. Nu există răspunsuri presetate, membrii comisiei nu urmăresc decât să intre într-un dialog cu dumneavoastră și de a descoperi, împreună, dacă vă potriviți pentru această profesie.

Octavia Spineanu Matei: Nu vă dați seama, sau nu știți acum dacă vreți cu adevărat să deveniți judecători sau procurori. Încercați să mergeți în sălile de ședință și să vedeți despre ce e vorba. Citiți hotărâri judecătorești. V-ar plăcea să scrieți așa ceva? Dacă nu, înseamnă că nu vreți, de fapt, să fiți judecători. Uitați-vă pe rând ce face judecătorul, procurorul sau avocatul. Fiecare profesie îți oferă satisfacții, dar au și neajunsuri.

Vrem sa verificam cine este omul din fața noastră.  Verificam sinceritatea și emoția omului din fața noastră. Aveți 5 oameni în fața voastră la interviu: un psiholog, un judecător, un procuror, un profesor universitar și un pedagog.

Interviul nu e o probă de verificare a cunoștințelor. E o idee de la care se construiește dialogul. Nu se merge pe șabloane.

E întrebat un candidat – ești judecător la judecătoria X și te sună un vecin și îți spune că e bolnav copilul tău. Ce faci? Îl întrebi ce are copilul? Tușește – atunci îi spui că te vei ocupa când ajungi acasă.  Nu trebuie să fiți absurzi – dacă are capul spart sau are 40 de grade, lași baltă orice dosar și mergi să te îngrijești de copil. Trebuie să vă imaginați ce înseamnă să ai copii. Cei care cred că, în această situație, răspunsul corect este «rămân până la capăt și termin ședința» gândesc absurd și dau dovadă ori de o ipocrizie fără margini, ori de o lipsă completă a înțelegerii realității – pică.

Spețele acestea nu au un răspuns prestabilit, da sau nu. În funcție de elementele pe care comisia le mai adaugă sau le scoate, răspunsul e diferit. De asta nu vă bazați pe ce v-au povestit alții.

Proba interviul – sfaturi de la domnul profesor Gheorghe Durac

Domnul Gheorghe Durac le-a spus studenților că trebuie să descopere dacă sunt, sau pot deveni, apți pentru cariera de magistrat. Trebuie să vadă dacă cu bagajul de cunoștințe cumulat cu aptitudinile pe care le au la momentul actual pot combate această treaptă și în măsura în care consideră că sunt pregătiți pentru așa ceva, trebuie să se perfecționeze, trebuie să adauge la baza pe care deja o au.

Interviu prezintă o importanță destul de mare, cântărește 25% din nota finală. Este posibil ca în viitor să crească această pondere, dar deocamdată este de 25%.

Nu este suficient să aveți o pregătire juridică, o pregătire profesională foarte bună. Este nevoie de mai multe aptitudini, calități care se dobândesc în timp și de aceea se impune ca dacă v-ați hotărât să alegeți acest drum să vă pregătiți din timp pentru a-l urma.

Interviul are categoric o notă de subiectivism, însă aceasta nu este atât de mare. Sunt trei sau patru comisii și din fiecare comisie fac parte 5 specialiști din domenii diferite. Candidații află în ce comisie vor fi în ziua respectivă, dar membrii comisiei nu știu în ce comisie vor fi. În fiecare zi se trage la sorți componența comisiilor.

În timpul concursului se poartă discuții pe hol. Sfatul domnului Durac este să nu fiți curioși ce se discută acolo pentru că tot ce aflați din acele discuții vă duc la o stare de incertitudine și va înșală. Fiecare candidat are propria percepție asupra modului în care a decurs interviul său.

Fișa de prezentare personală este punctul de plecare al interviului, de aici începe discuția. În măsura în care membrii comisiei consideră că trebuie pus accent sau trebuie să descopere unele aspecte pe care unii candidați caută să le ascundă, prin întrebări se poartă un dialog.

Nu purtați o mască, sau măști. Oricâte măști ați avea, în jumătate de oră sunteți descoperiți, se vede cum sunteți de fapt. Cel mai bine este să vă prezentați cu sinceritate, cu deschidere. Scopul dialogului este de a vă înfățișa așa cum sunteți și membrii comisiei să își dea seama de caracterul dumneavoastră, de aptitudinile pe care le aveți.

Referitor la speța de etică, vi se prezintă o speță pe care trebuie să o rezolvați pe loc. Aici este foarte importantă spontaneitatea. Nu căutați să dați un răspuns pe care credeți că l-ar dori comisia. Comisia nu așteaptă un răspuns anume și nici nu dorește să vă încurce. Comisia pune întrebări suplimentare, construite pe ipoteza respectivă, se introduc elemente noi.

Pe forumuri circulă soluții date de candidații din anii precedenți pe care dânșii le-au considerat corecte, iar dumneavoastră rețineți mecanic un anumit răspuns și nu vă abateți de la el. Ați spus într-un anume fel, atunci așa faceți. Nu, trebuie să purtați un dialog și eventual dumneavoastră să dați noi ipoteze, să construiți din proprie inițiativă: «în condițiile respective, mi-aș schimba soluția, sau aș proceda altfel». Nu trebuie să vă limitați la ceea ce vi s-a prezentat inițial, în măsura în care se impune.

Dumneavoastră sunteți evaluați pe baza unor criterii.

Primul criteriu vizează aptitudinea candidatului de a comunica eficient. Comunicarea joacă un rol esențial în profesia pe care doriți să o urmați. Principala modalitate de a dobândii abilități în comunicare este lectura, mai ales în condițiile de astăzi, când comunicarea se face prin mijloace tehnice.

Al doilea criteriu este capacitatea de gândire autonomă. La speța de etică, la eseu modul în care comentați, modul în care interpretați, modul în care surprindeți problema de etică, modul în care construiți pe exemplul respectiv țin de capacitatea dumneavoastră de a rezolva probleme noi. Până la urmă asta e mai important, să se vadă dacă dumneavoastră, în fața unei situații noi, găsiți soluția. Folosind toate aptitudinile, tot ce ați dobândit în perioada de pregătire puteți să găsiți soluții și în felul acesta să convingeți comisia că sunteți apt sub acest aspect.

Al treilea criteriu constă în capacitatea de a rezolva probleme și de cooperare. Contează foarte mult când veți purta dialogul cu membrii comisiei să ascultați până la capăt întrebarea. Sunt candidați care intervin înainte de a pune punct membrii comisiei, crezând că au înțeles sensul întrebării. În primul rând, nu este elegant, nu este politicos, dar apoi de multe ori este prost înțeleasă întrebarea și răspunsul va fi pe măsură. Ascultați până la capăt, purtați un dialog civilizat.

Următorul criteriu este înțelegerea realităților sociale. Sigur că acest criteriu presupune o experiență. Sunteți foarte tineri, abia terminați facultatea – de unde să dobândiți experiență, de unde să aptitudini pentru a înțelege realitățile sociale? Nu doar din propriile trăiri, ci și din …lectură, teatru, operă, cinema.  Trebuie să vă pregătiți multilateral. Trebuie să nu neglijați niciun aspect al pregătirii dumneavoastră.

Ultimul criteriu este folosirea corectă a limbii române. Trebuie să aveți în vedere nu doar corectitudinea exprimării din punct de vedere gramatical, ci și bogăția vocabularului, acuratețea exprimării, toate aspectele care țin de limba română.

Poate nu aveți succes la prima încercare: nu faceți greșeala să vă izolați, să rămâneți acasă. Un an de zile să învățați ceea ce ați învățat în cei patru ani de pregătire, să rezolvați grile. Dacă aveți posibilitatea, desfășurați o activitate.

Nu vă descurajați după primul insucces. Sunt colegi de-ai dumneavoastră care au dat examenul de două, de trei ori și au intrat.