Despre activitatea Casei de Asigurări a Avocaților din România

10 mai 2018
Vizualizari: 1700
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Claudiu Pamuc: Avem alături de noi delegația Baroului Olt la acest congres, o delegație pe care o voi prezenta eu. Este vorba despre decanul Baroului Olt, Mihai Bubatu; alături de dânsul se află Ioan Rotaru, consilier al Baroului Olt și membru al comisiei de cenzori ai Casei de Asigurări a Avocaților; dl av. Laurențiu Dincovici, consilier în Baroul Olt; și dl av. Ion Rădulescu, președinte al Filialei C.A.A. Olt.

În primul rând vă spun bun venit la acest congres și aș vrea să ne spuneți cu ce mandat ați venit la acest congres, pentru că presupun că înaintea congresului ați avut o întâlnire în cadrul baroului și s-a discutat despre tema acestui congres și despre mandatul echipei dumneavoastră.

Mihăiță Bubatu: Mulțumim, în primul rând, pentru invitația adresată delegației Baroului Olt de a transmite un gând privitorilor dumneavoastră. Suntem o delegație destul de numeroasă, după cum vedeți. Mesajul colegilor noștri, evident, reprezintă un mesaj de încredere, ceea ce înseamnă reprezentarea intereselor profesiei de avocat din Olt la nivelul UNBR. Aș începe cu o chestiune punctuală: Astăzi, în Congres, dl Ministru al Justiției anunța Congresul Avocaților că urmează să se semneze un nou protocol între Ministerul Justiției și UNBR, în ceea ce înseamnă activitatea de asistență juridică din oficiu. Aș putea spune că Baroul Olt este promotorul unui astfel de demers, pentru că în luna decembrie a anului 2017 avocații din baroul nostru au declanșat o formă de protest, să-i spunem așa, nemulțumiți fiind de modul în care este reglementată această activitate în principal, dar și de modul în care colegii noștri sunt tratați în instanțele de judecată la parchete, la organele de poliție și acolo unde dumnealor sunt solicitați. Urmare a acestui protest, avocații din serviciul de asistență judiciară s-au retras din aceste birouri teritoriale, fapt, zic eu, fără precedent până acum la nivel național, lucru care a fost un semnal de alarmă și a creat un pericol real în ceea ce înseamnă asigurarea apărării.

Claudiu Pamuc: Și se pare că astăzi aveți o confirmare că lucrurile au fost auzite și se pot schimba în favoarea dumneavoastră.

Mihăiță Bubatu: Exact. Practic, demersul nostru nu a rămas fără ecou, am avut o discuție și cu dl secretar de stat Nicolae Popa, cu privire la acest aspect, la care a participat și dl vicepreședinte al uniunii, Petruț Ciobanu, responsabil cu activitatea SAJ. Se pare că o să putem transmite colegilor noștri un gând bun din partea d-lui ministru, sperăm noi ca acest protocol să fie semnat cât mai rapid, pentru că cel în vigoare în prezent nu acoperă toate aceste situații și creează dificultăți atât avocaților, dar și celor care trebuie să aplice și să acorde, practic, onorariile cuvenite avocaților pentru activitatea prestată.

Claudiu Pamuc: Aș vrea să vorbesc cu dl av. Laurențiu Dincovici puțin despre tema de astăzi. Cum găsiți această temă? Credeți că este o temă de actualitate, o temă necesară de a fi discutată în acest Congres, în care nu sunt alegeri, ci pur și simplu este un Congres intermediar?

Laurențiu Dincovici: Pentru mine este prima dată când sunt participant la acest Congres. Mă gândeam, în timp ce vă povestea dl decan despre demersul colegilor noștri de la serviciul de asistență juridică și legam, cumva, fără să știu ce mă veți întreba dumneavoastră, despre tema de astăzi. Am auzit astăzi diverse luări de poziții, atât din partea participanților organizațiilor europene a avocaților, cât și chiar a celor două reprezentante ale organizațiilor profesionale ale magistraților, care au scos în evidență un aspect extrem de important. Și aici aș vrea să duc mai departe ideea d-lui decan și să o leg de întrebarea dumneavoastră. Să știți că demersul colegilor noștri de la Olt nu are legătură cu onorariile noastre din serviciul de asistență, ci cu calitatea actului de justiție și cu calitatea asistenței judiciare pe care o acordăm clienților noștri. Ca atare, cum spuneau reprezentanții organizației europene a avocaților, astăzi, cu cei în slujba cărora ne aflăm, fie că suntem avocați, fie că suntem magistrați – judecători, procurori – sau alți practicieni ai dreptului. Și atunci, este vorba de siguranța pe care le-o conferim clienților noștri, cetățenilor români, persoanelor fizice sau juridice care apelează la actul de justiție. Ca atare, tema de astăzi a fost una extrem de generoasă, de asta a și durat astăzi foarte mult până am început efectiv în problemele de bucătărie ale noastre, ale profesiei noastre de avocat, pentru că luările de poziție au fost extrem de interesante. Și este evident că secretul, confidențialitatea relației dintre client și avocat nu servește avocatului în sine și cred că trebuie să realizăm, o dată în plus, că trebuie să se înceteze, din partea celor care o fac deja, această culpabilizare a avocatului, această suspiciune care planează asupra relației client-avocat, de cele mai multe ori intrând în sfera penalului, pentru că noi suntem mereu considerați că, dincolo de serviciul de asistență juridică, încercăm, cumva, prin sfaturile noastre, să ne scăpăm clientul pe orice cale. Nu este adevărat. Noi nu facem decât să aplicăm clienților noștri cele mai bune metode pentru a le asigura un proces echitabil. Or, asta nu se poate înfăptui decât în situația în care informațiile pe care le primim de la clienții noștri și sfaturile pe care le dăm clienților noștri sunt securizate. Ca atare, noi avem nevoie, în activitatea noastră, de încrederea totală a clientului că ceea ce ne spune și informațiile sale nu sunt devoalate prin diverse mijloace, prin efecte ale diverselor protocoale, încheiate fără știrea noastră și fără știrea clienților noștri și, ca atare, societatea are nevoie de o tratare echidistantă, reală, sigură, onestă a clienților noștri și, implicit, a noastră ca avocați.

Claudiu Pamuc: Aș vrea să dăm cuvântul d-lui președinte al filialei CA Olt, dl av. Ion Rădulescu, și aș vrea, fără a minimaliza importanța secretului profesional, a temei pe care o discutăm, aș vrea să discutăm puțin și despre problemele pe care le au avocații, legate de asigurările dumnealor – e foarte important pentru viață și pentru sănătatea lor, și pentru pensia lor, această chestiune. Și aș vrea să vă întreb cu ce probleme, cu ce subiecte ați venit dumneavoastră la Congres sau ce chestiuni considerați că sunt importante și care probabil le veți aduce în atenția colegilor dumneavoastră.

Ion Rădulescu: Ca, de altfel, la toate Congresele, și la acest Congres, mare parte din timpul lucrărilor este ocupat de lucrările legate de Casa de Asigurări a Avocaților din România. Sunt numeroase cereri, numeroase propuneri, sunt numeroase dispute legate de activitatea Casa de Asigurări a Avocaților din România, motivate mai ales de modul în care este manageriată investiția pe care casa o face într-un obiectiv de turism și în acest moment în sală asta preocupă pe mai toți delegații barourilor și filialelor județene la acest Congres. Noi sperăm că persoanele care sunt desemnate să managerieze această activitate au dat și vor da dovadă de responsabilitate, de corectitudine în deciziile pe care le vor lua.

Legat de dorințele și problemele de asigurări și mai ales de pensii ale avocaților, este o problemă, într-adevăr, pe care dumneavoastră ați observat-o și la nivel național în pensiile publice sunt probleme, legate de punctul de pensie, legate de modul de calcul, legate de viitorul pe care-l au aceste pensii – aceste probleme sunt și la noi, în această…

Claudiu Pamuc: Adică există aceleași îngrijorări care există și în sistemul pensiilor de stat?

Ion Rădulescu: Sigur că da. Avem și noi problemele noastre. O problemă pe care colegii mei din Baroul Olt mi-au ridicat-o, eu am comunicat-o casei centrale, este, de exemplu, legată de acei avocați, numeroși, care după ’90 au intrat în această profesie nobilă și care până atunci au desfășurat alte activități – consilier juridic sau alte activități juridice în sistem public –, care, la momentul ieșirii la pensie, atunci când se calculează fondul strâns în toți anii de activitate ca avocat, acest fond se împarte la 35 de ani și dă un punct de pensie mult mai mic, care duce la o pensie pentru avocați în sistem foarte, foarte mic. O chestiune care într-un fel ar trebui gândită de legiuitor, atât în ceea ce privește legea publică, cât și legea avocaților, motivat de faptul că această categorie de avocați este dezavantajată atât în cuantumul pensiei din sistemul public, unde acei 15-20 de ani pe care i-au lucrat în sistemul public se împart tot la 35 de ani, și restul de 15-20 pe care i-au lucrat ca avocat, se împart tot… iar punctul de pensie este mic și într-un sistem, și în altul, ceea ce duce la o pensie mult mai mică în ambele sisteme. Sunt avantajați? Nu. Este mai corect gândit modul în care este calculat pentru acei avocați care au intrat în profesie de la terminarea facultății și n-au mai desfășurat activitate în sistemul public.

Claudiu Pamuc: Aș vrea să mă opresc puțin și la dl av. Ioan Rotaru, dânsul este reprezentantul dumneavoastră, într-un fel, în Comisia de Cenzori a Casei de Asigurări și eu cred că e o poziție importantă și onorantă în același timp, dar o poziție foarte importantă, pentru că, practic, dumneavoastră aveți posibilitatea orice chestiune importantă să o ridicați direct prin intermediul dânsului în comisia de cenzori a Casei de Asigurări a Avocaților. Cum vedeți dumneavoastră activitatea casei în momentul de față? Considerați că… e o activitate de construcție și este destul de dificilă, dar considerați că se merge pe un drum bun?

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Ioan Rotaru: Indiscutabil că se merge pe un drum pozitiv și constructiv și, în același timp, cu mare speranță de realizare a obiectivelor pe care ni le-am propus. Comisia de cenzori, însă, nu are competențe în a analiza activitatea profesională a casei, ci numai aceea de a verifica gestionarea banilor. Este foarte important cum îi gestionezi acești bani, pentru că sunt foarte mulți. Și fiind foarte mulți, trebuie să vezi ce pot produce acești bani. Pentru că, din partea filialelor județene a casei centrale de pensii se colectează anumite cote, care merg direct în bugetul consolidat al casei centrale. Din acel buget consolidat al casei centrale se asigură o rezervă care, la rândul ei, este distribuită către acele filiale ale casei care nu-și pot asigura și susține cheltuielile de pensii. Asta este grav. Pentru că, din păcate, nu este o politică unitară și nu a fost înțeleasă politica de primenire a avocaturii. Sunt barouri – din fericire și Baroul Olt – care au fost mai permisive în apropierea membrilor baroului. Și având un număr mare de membri, ai, în același timp, și un număr mare de cotizanți la casă.

Claudiu Pamuc: Da, și cu cât sunt mai tineri, cu atât ai posibilitatea să asiguri niște pensii.

Ioan Rotaru: După calculul pe care noi l-am făcut, ca să poți asigura bugetul Casei de Pensii în siguranță, pentru 50 de ani de acum înainte, trebuie să prevezi cam patru cotizanți pe un pensionar. La ora actuală, avem asigurat acest lucru. Noi, la Olt, cel puțin, avem asigurat pentru 80 de ani de acum înainte, dacă mergem în ritmul în care suntem acum. Astea sunt niște previziuni făcute matematic, nu sunt niște supoziții teoretice.

Claudiu Pamuc: Practic, vă loviți de aceleași probleme ca și Casa Națională de Pensii, ca sistemul de stat.

Ioan Rotaru: Nu. Nu e deloc așa. Casa Națională de Pensii este bugetară și ia din buzunarul tuturor, chiar și al meu, ca avocat.

Claudiu Pamuc: În momentul în care are probleme.

Claudiu Pamuc: Pe când noi avem un sistem propriu, l-am avut dintotdeauna și n-a avut nimeni curaj să se atingă de el și ne asigurăm personal fondurile acestea, din fonduri private. Deci nu avem treabă cu sistemul național.

Claudiu Pamuc: Și atunci, cu atât mai importantă este gestionarea banilor și modul în care faceți investiții pentru a vă asigura viitorul pensiilor, nu?

Ioan Rotaru: Gestionarea acestor sume de bani e foarte importantă. În viitor mai ales, când numărul de pensionari va crește, iar numărul de avocați care intră în profesie este pe an ce a trecut mai mic. Deocamdată nu se simte, că suntem 2800 de pensionari, în care sunt cuprinși și cei care sunt în activitate. Deci noi avem și avocați pensionari care își continuă profesia, și retrași definitiv. Noi la ora actuală suntem aprox. 2800 de pensionari și suntem cotizanți vreo 18000 de avocați. Deci la ora actuală nu se cunoaște. Dar în următorii 10 ani vor ieși masiv la pensie avocați care se vor retrage definitiv din profesie și acest echilibru se va schimba nu dramatic, dar îngrijorător.

Claudiu Pamuc: Da, și avocatura, în principiu, este o meserie care te consumă, este o meserie în care muncești foarte mult cu creierul, și atunci automat, la un moment dat nu mai poți să faci față și te retragi singur…

Ioan Rotaru: Ea te consumă. Dar experiența te aduce la un anumit echilibru, care este benefic pentru activitatea cerebrală. Să știți, Alzheimer-ul se produce numai din cauza dispariției circumvoluțiunilor – nu citești, nu joci șah, nu te informezi… nu nimic. Stai așa și vegetezi. Și atunci, normal că îți dispar și celulele. Dar noi, cu activitatea pe care o desfășurăm, sperăm că n-o să ajungem la Alzheimer niciodată.

Claudiu Pamuc: Vă mulțumesc foarte mult și succes!

Despre activitatea Casei de Asigurări a Avocaților din România was last modified: iunie 10th, 2018 by Mihăiță Bubatu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice