Desfacerea căsătoriei din culpă exclusivă. Ultimul domiciliu comun – analiza noțiunii. Procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare (NCPC)

18 iul. 2018
Vizualizari: 811
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 402/2018

NCPC: art. 135 alin. (1), art. 307 alin. (2), art. 915 alin. (1) și (2)

Prin cererea înregistrată la data de 6 aprilie 2017 pe rolul Judecătoriei Bacău, sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. desfacerea căsătoriei încheiate la data de 15 decembrie 2003 din culpa exclusivă a pârâtului, revenirea la numele avut anterior căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.

Judecătoria Bacău, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 4759 din data de 11 septembrie 2017, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 915 alin. (2) C. proc. civ., reținând că la data formulării cererii de chemare în judecată ambele părți aveau domiciliul în străinătate, iar între acestea nu exista o convenție cu privire la alegerea instanței competente să soluționeze divorțul.

Astfel, a constatat că reclamanta are locuința în fapt în Franța (începând cu data de 23 martie 2016 – conform contractului de închiriere depus la dosar), iar pârâtul este plecat din țară (astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare).

Judecătoria Sectorului 5 București, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 8211 din data de 20 noiembrie 2017, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., reținând că la data sesizării instanței pârâtul locuia efectiv în România (Comuna Tarnași, sat Furnicari, județul Bacău), astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 6 noiembrie 2017 de reprezentanții Secției 8 Poliție Rurală Buhoci – Post Poliție Tamași, precum și din împrejurarea că cererea de chemare în judecată a fost înmânată pârâtului personal, potrivit dovezii de comunicare aflate la dosarul Judecătoriei Bacău.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin demersul judiciar inițiat reclamanta A. a învestit judecătoria cu soluționarea unui divorț, materie în care instanța competentă se stabilește potrivit dispozițiilor art. 915 C. proc. civ.

Conform reglementării cuprinse în art. 915 C. proc. civ., „(1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul reclamantul. (2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului București”.

În cauza de față, se constată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a precizat că are reședința în Franța, iar pârâtul B. are domiciliul în județul Bacău, iar prin concluziile scrise depuse la data de 8 septembrie 2017 a arătat că la această adresă a fost ultimul domiciliu comun pe care l-a avut cu pârâtul. La termenul de judecată din data de 5 septembrie 2017, în dovedirea împrejurării că are reședința în Franța, reclamanta a depus copia contractului de închiriere pentru acest imobil.

Verificând actele dosarului, Înalta Curte reține că instanța a procedat la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtul B. la adresa indicată de către reclamantă, iar acesta a primit personal actul de procedură, semnând în acest sens procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare (aflat la dosarul Judecătorie Bacău).

Prin urmare, față de cele anterior arătate, se constată că, la momentul învestirii instanței, pârâtul locuia la ultimul domiciliul comun al soților, respectiv în județul Bacău, aspect confirmat și de organele de poliție prin procesul-verbal de căutare la domiciliu încheiat la data de 6 noiembrie 2017, în cuprinsul căruia se menționează și că pârâtul în cursul anului 2017 nu a fost plecat din țară (dosarul Judecătoriei Sectorului 5 București).

Înalta Curte reține că, prin aplicarea în mod corespunzător, în condițiile legii, a regulii cu valoare de principiu cuprinse în art. 307 alin. (2) C. proc. civ., instanța competentă se determină în funcție de locuința părților la data sesizării instanței, independent de modificările intervenite ulterior.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul, aflat la dosarul Judecătorie Bacău (reținut de această instanță ca dovadă a împrejurării că pârâtul era plecat din țară la data cererii de chemare în judecată) este ulterior datei formulării acțiunii, precum și celei la care s-a făcut înmânarea cererii de chemare în judecată către pârât, astfel că nu este de natură a avea vreun efect în stabilirea competenței de soluționare a cauzei.

Față de cele anterior arătate, constatând că la data sesizării instanței, respectiv 6 aprilie 2017, pârâtul B. avea domiciliul în județul Bacău, Înalta Curte reține că în prezentul litigiu sunt incidente dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, secția civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Desfacerea căsătoriei din culpă exclusivă. Ultimul domiciliu comun – analiza noțiunii. Procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare (NCPC) was last modified: iulie 18th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.