Desemnarea reprezentantului formaţiunii politice în BEC. Chestiune de exercitare a dreptului de reprezentare a partidului în raporturile cu terţii sau o chestiune de exercitare a dreptului de decizie?

• Legea nr. 33/2007: art. 24 alin. (4) şi (5)
• Legea nr. 33/2007: art. 32 alin. (2)
• NCC: art. 1311
• NCC: art. 1312
• NCPC: art. 212 alin. (1)
• O.U.G. nr. 21/2024: art. 2 alin. (4)

Prin Procesul Verbal nr. x/16.03.2024, emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, a fost respinsă propunerea formulată de formațiunea politică A. cu privire la completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul său.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1578 din 19 martie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Contestatoarea a invocat încălcarea procedurii de vot, astfel cum este reglementată de prevederile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, susținând că, în cea de-a doua fază, completarea membrilor cu reprezentanții partidelor se face concomitent cu completarea membrilor de drept, astfel că asupra admiterii reprezentanților membrilor de partid pot vota doar cei 7 judecători de la instanța suprema si nu membrii de drept, întrucât, la acest moment, aceștia nu fac încă parte din BEC. Or, invocă contestatoarea, din Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 nu rezultă in nicio măsura care au fost membrii votanți ai BEC, respectiv componenta BEC in aceasta faza, si nici majoritatea prin care a fost luata decizia, respectiv daca la vot au participat si membrii de drept din cadrul BEC; cu toate acestea, întrucât dna C. a fost prezenta la procedura de votare, cert este faptul ca si membrii de drept au participat in ceea ce privește votul acesteia, viciind astfel procedura de votare.

Ca o primă mențiune, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal nr. x/PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 înaintat de intimat la dosar, decizia de respingere a completării BEC cu reprezentantul contestatorului a fost luată cu unanimitatea celor prezenți, respectiv 6 judecători și membrii de drept, cu mențiunea făcută în cuprinsul acestui proces-verbal că membrii BEC reprezentând formațiuni politice nu își puteau exprima votul asupra subiectelor înscrise pe ordinea de zi decât ulterior semnării procesului-verbal de completare a biroului.

Pe de altă parte, conform art. 24 alin. (4) și (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, ale căror dispoziții sunt reluate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024:

„(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi”.

Înalta Curte reține că, deși este a doua etapă de constituire a Biroului Electoral Central, completarea cu membrii de drept (președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente) se face prioritar completării cu reprezentanții partidelor politice sau ai organizaților cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, nefiind necesară desemnarea ca atare a vreunei persoane, cât timp persoanele ce întrunesc aceste calități sunt cunoscute anterior declanșării procedurii electorale; ca urmare, aceștia pot fi recunoscuți ca membri de drept ai Biroului Electoral Central, chiar de la momentul primei ședințe desfășurate în cele 24 de ore de la alegerea președintelui BEC.

Ca urmare, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate a votului exercitat cu privire la respingerea desemnării reprezentantului A. in BEC.

Înalta Curte constată că nici motivul legat de faptul că BEC a depășit sfera atribuțiilor sale instituite prin art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 nu este fondat.

Contestatoarea susține că aceste dispoziții au caracter imperativ, neinstituind o putere de apreciere a BEC cu privire la ce organism din cadrul unui partid desemnează reprezentantul acestuia in cadrul biroului. Astfel, BEC poate verifica doar daca un partid are dreptul, potrivit legii, sa își desemneze un reprezentant in cadrul acestui partid, iar in caz afirmativ (asa cum a constatat pentru A.) sa verifice daca acest partid si-a desemnat un reprezentant. Or, in prezenta cauza, A., prin organul executiv de conducere – Consiliul Executiv National a desemnat pe dna C. in calitate de reprezentant in BEC si a împuternicit pe dl D. si E. sa comunice aceasta decizie către BEC.

Înalta Curte constată că aceste susțineri nu sunt fondate; aprecierea BEC cu privire la organismul care are atributul de a desemna reprezentantul in BEC din partea partidelor politice reprezintă esența atribuției BEC în această etapă a procedurii, pentru verificarea legalității mandatului de reprezentant acordat, pe lângă verificarea condiției de respectare a termenului de efectuare a propunerii și a celei prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024, în sensul dacă formațiunea politică a obținut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

Dreptul formațiunii politice de a avea un reprezentant in Biroul Electoral Central trebuie exercitat în limitele prevăzute de lege, tocmai pentru a se asigura egalitatea în fața legii, fiecare dintre formațiunile politice care pot desemna reprezentant fiind supusă acelorași rigori referitoare la posibilitatea de indicare a reprezentantului lor.

În ceea ce privește indicarea Deciziei nr. 1263 din 08.03.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, secția de contencios administrativ si Fiscal, se constată că, pe de o parte, practica judiciară nu reprezintă izvor de drept și nu poate determina precedent judiciar; pe de altă parte, obiectul cererii din cauza amintită era diferit (respingere alianță electorală).

Ca urmare, nu se poate reține depășirea sferei atribuțiilor BEC prin emiterea deciziei contestate, deoarece tocmai verificarea legalității desemnării reprezentantului intră în sfera acestor atribuții reglementate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 și art. 24 alin. (4) și (5) din Legea nr. 33/2007.

Cu toate acestea, procedând la verificarea legalității desemnării reprezentantului de către contestator, Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că intimatul a procedat în mod eronat la respingerea propunerii.

Chestiunile de fapt necontestate relevante în cauză

În motivarea deciziei de respingere (Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024), s-au reținut următoarele:

„Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcția de președinte al A. este deținută de domnul F..

În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Birpoului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din Statutul A., conform căruia Președintele partidului conduce și coordonează activitatea organismelor naționale ale partidului și poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum și a faptului că față de terți opozabilitatea președintelui A. este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor”.

În procesul-verbal detaliat cu modalitatea de votare (Procesul Verbal nr. x încheiat la data de 16.03.2024 cu ocazia ședinței Biroului Electoral Central), se arată că „ținând seama de prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., conform cărora președintele partidului este cel care are drept de reprezentare a acestuia, inclusiv de a propune reprezentantul formațiunii în BEC, precum și faptul că față de terți, inclusiv față de AEP și BEC, opozabilitatea persoanei președintelui decurge din informațiile înscrise în Registrul Partidelor Politice, se constată că adresa A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este semnată de o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC”.

În fapt, contestatorul a înaintat către BEC o adresă semnată de dl D. și dl E. conținând propunerea de desemnare a persoanei fizice C. ca reprezentant al A. în BEC, adresă însoțită de Hotărârea Consiliului Executiv Național al partidului nr. 15/13.03.2024 .

Prin Hotărârea Consiliului Executiv Național al A. nr. 15/13.03.2024, s-a reținut că CEN, întrunit în ședință statutară conform art. 138 și art. 169 alin. (1) și (2) din Statutul A., a desemnat pe doamna C. în vederea reprezentării A. în BEC, hotărârea fiind semnată de dl E. în calitate de președinte de ședință și de dl H. în calitate de secretar de ședință.

De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Executiv Național al A. nr. 13/13.03.2024, au fost mandatați domnii D. și E. în vederea semnării și depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării și depunerii de contestații la BEC, ICCJ și la oricare instanțe cu competențe în soluționarea contestațiilor și a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024.

De asemenea, este necontestată împrejurarea de fapt că în Registrul partidelor politice, președinte al formațiunii politice contestatoare figurează o altă persoană fizică decât cele două persoane fizice semnatare ale adresei de înaintare a propunerii referitoare la persoana reprezentantului în BEC.

Nu au fost contestate nici condițiile referitoare la respectarea termenului de formulare a propunerii de desemnare a reprezentantului în BEC și nici cea prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024.

Ca o primă chestiune de drept de dezlegat, Înalta Curte constată că dezbaterea contradictorie din prezenta cauză privește aspectul dacă desemnarea reprezentantului formațiunii politice în BEC poate fi făcută în mod exclusiv de către președintele formațiunii politice în cauză sau, dimpotrivă, poate fi făcută de un organ cu puteri executive din structura de organizare și funcționare a partidului, răspunsul la această chestiune esențială pentru dezlegarea cauzei putând fi dat raportat la prevederile Statutului A. în coroborare cu prevederile legale incidente din Legea nr. 14/2003.

Prevederile statutare invocate de BEC, în susținerea opiniei în sensul că doar președintele partidului politic poate face o asemenea desemnare în mod legal, sunt cele ale art. 144 lit. a), conform cărora:

„Președintele partidului conduce și coordonează activitatea organismelor naționale ale partidului, având următoarele atribuții:

a) reprezintă Partidul în relațiile oficiale – semnând documente și orice acte care angajează partidul – și face declarații în numele partidului”.

În consecință, se pune în discuție problema dacă desemnarea reprezentantului formațiunii politice în BEC reprezintă o chestiune de exercitare a dreptului de reprezentare a partidului în raporturile cu terții sau o chestiune de exercitare a dreptului de decizie; în opinia BEC, doar persoana care are calitatea de reprezentant de drept al partidului poate desemna un reprezentant; în opinia contestatorului, fiind o manifestare a dreptului de decizie, orice organ executiv cu drept de decizie potrivit statului poate desemna un reprezentant.

Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că desemnarea ca atare a unei persoane care să reprezinte partidul în BEC reprezintă o exercitare a dreptului de decizie, trebuind a se verifica dacă organul executiv care a făcut această desemnare avea puteri potrivit statutului sau potrivit legii în acest sens.

Astfel, contrar opiniei intimatului, verificarea făcută de BEC ar fi trebuit să privească existența dreptului de reprezentare în persoana președintelui partidului doar dacă președintele de partid ar fi solicitat participarea sa în calitate de reprezentant de drept în virtutea art. 144 lit. a) din Statut, fără a fi emis un alt act de împuternicire suplimentară din partea organelor executive ale partidului, situație care nu se regăsește în cauză. Ca atare, aspectele dezbătute referitoare la stadiul procesual al înregistrării în Registrul partidelor politice a modificărilor aduse calității de președinte al partidului nu prezintă relevanța dată prin considerentele deciziei BEC și, ca urmare, nu vor fi analizate suplimentar nici criticile corelative din contestație.

În consecință, față de situația dedusă judecății în prezenta cauză, Înalta Curte reține că esențială pentru aprecierea regularității propunerii de desemnare a reprezentantului formațiunii politice la BEC nu este calitatea semnatarului ce a înaintat adresa de propunere de a fi președinte înscris în Registrul partidelor politice, fiind necesar și deopotrivă suficient ca reprezentantul să fi fost împuternicit legal și statutar de partidul în discuție.

Sub acest aspect al regularității acestei împuterniciri, Înalta Curte găsește necesară trimiterea la prevederile Statutului A., respectiv la dispozițiile art. 125, art. 137 și art. 141.

Potrivit dispozițiilor art. 125 din Statut, organele de conducere ale A. la nivel național sunt: Congresul A. (care constituie Adunarea Generală a reprezentanților membrilor de partid); Colegiul Național și Consiliul Executiv Național.

Or, în cauza de față, reprezentantul a fost desemnat de Consiliul Executiv Național al contestatorului, care, potrivit art. 137, are următoarele atribuții:

„Consiliul Executiv Național este organul executiv de conducere a A.”.

Pe de altă parte, conform art. 141:

„Consiliul Executiv Național are următoarele atribuții:

a)organizează, conduce și coordonează activitatea structurilor partidului;

b)organizează activitatea partidului la nivel central”.

Rezultă astfel că, pe de o parte, acest organ de conducere a partidului are dreptul de a lua decizii cu privire activitatea partidului; pe de altă parte, nici la atribuțiile președintelui partidului, nici în alte prevederi din Statut nu există o normă specială cu privire la nominalizarea concretă a organului care are dreptul de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC, însă un asemenea drept nu poate fi contestat ca atare formațiunii politice. Reținând ca premisă faptul că o asemenea desemnare reprezintă o exercitare a dreptului de decizie în numele formațiunii politice, nu se poate constata o exclusivitate a acestei atribuții în sarcina președintelui de partid.

De asemenea, față de considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarul adresei A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC nefiind înscris în Registrul partidelor politice ca președinte al partidului, Înalta Curte arată că din cuprinsul Legii nr. 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție.

Astfel cum atestă probatoriul cauzei, desemnarea reprezentantului a fost aprobată de Colegiul Executiv Național, structură de conducere ce a mandatat, prin Hotărârea nr. 13/13.03.2024, pe domnii D. și E. cu puteri depline în vederea semnării și depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării și depunerii de contestații la BEC, ICCJ și la oricare instanțe cu competențe în soluționarea contestațiilor și a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024, precizându-se, în cuprinsul hotărârii, calitatea împuterniciților de a angaja A. și faptul că semnătura acestora este pe deplin opozabilă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că abilitarea semnatarilor din partea A. de a depune adresa de desemnare a persoanei reprezentantului este una ce rezultă dintr-un act juridic a cărui valabilitate nu este contestată în cauză și care apare a fi emis în acord cu prevederile Statutului A..

Potrivit dispozițiilor art. 212 alin. (1) din C. civ., hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrare în condițiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar și pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. Aceste dispoziții vizează efectul hotărârii adoptate de Colegiul Executiv Național la nivelul partidului A., neexistând nicio contestație la acest nivel cu privire la dreptul de reprezentare acordat domnilor D. și E. pentru depunerea adresei menționate, conform Hotărârii Colegiului Executiv Național nr. 15/13.03.2023.

Or, în condițiile în care Biroului Electoral Central i-a fost adusă la cunoștință existența hotărârii menționate, devin incidente dispozițiile art. 212 alin. (2) teza finală din C. civ., astfel că dreptul de reprezentare dobândit de dona C. din partea A. și izvorul acestuia trebuiau examinate și din perspectiva prevederilor art. 137 din Statut și a Hotărârii Colegiului Executiv Național nr. 13/13.03.2023 și nu prin raportare exclusivă la prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., prevederi ce recunosc, într-adevăr, atribuția președintelui partidului de a reprezenta partidul în relațiile cu terții, fără a se putea concluziona că un atare drept exclude posibilitatea de împuternicire, dată de conducerea executivă, altor persoane din partid.

Dincolo de aceste considerente, suficiente în sine pentru admiterea contestației pe acest aspect, se constată că suplimentar, ca urmare a depunerii de înscrisuri noi în fața instanței, hotărârea Consiliului Executiv Național nr. 15/13.03.2024 a fost ratificată prin Hotărârea nr. 8 din 18.03.2024 a Congresului Extraordinar al A., congres întrunit conform prevederilor art. 127 alin. (2) și art. 169 alin. (1) și (2) din Statut.

Conform art. 126 din statut:

„Congresul A. este organul reprezentativ suprem de decizie al partidului”.

Or, având în vedere confirmarea voinței formațiunii politice de desemnare a reprezentantului de către forul suprem executiv al acesteia, dubiul invocat cu privire la autenticitatea voinței politice a partidului politic nu se mai justifică; această confirmare reprezintă din punct de vedere juridic o ratificare a mandatului acordat, ce este opozabilă terților, inclusiv Biroului Electoral Central și instanței de judecată, indepednent de mențiunile referitoare la persoana președintelui din Registrul partidelor politice, nefiind în dezbatere chestiunea reprezentării de drept, ci a reprezentării potrivit mandatului explicit și legal acordat. De altfel, desemnarea reprezentantului reprezintă un act juridic civil, supus ratificării în condițiile art. 1311 și art. 1312 din C. civ., texte legale care nu prevăd vreun termen pentru aceasta.

În consecință, Înalta Curte apreciază contraargumentele la decizia BEC, prezentate în contestație, ca fiind dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparența dreptului de semnătură fiind în favoarea persoanelor care au înaintat adresa de desemnare a reprezentantului în BEC și a organului executiv care a numit ca atare acest reprezentant.

Raportat la considerentele Deciziei nr. x/19.03.2024 pronunțate de Înalta Curte în dosarul nr. x/2024 cu privire la care s-a invocat puterea de lucru judecat de către contestator, Înalta Curte reține că, față de obiectul diferit al celor două cauze, nu poate fi reținută puterea lucrului judecat, doar considerentele din finalul deciziei făcând referire dreptul de decizie al diferitelor organe de conducere ale partidului, considerente ce au fost avute în vedere în același sens și de prezenta decizie.

Ca urmare, constatând că intimatul BEC, în cadrul verificării legalității desemnării reprezentantului de către contestatorul A. a procedat în mod greșit la respingerea propunerii, Înalta Curte (în opinie majoritară), în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, va admite contestația formulată de contestatorul A., va anula în parte Procesul-verbal nr. x PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 emis de intimatul Biroul Electoral Central, în ceea ce privește respingerea propunerii făcute de A. de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul său și va dispune completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de contestatorul A..

Sursa informației: www.scj.ro.