Deschiderea procedurii insolvenţă. Stare de urgenţă

23 mart. 2020
Articol UJ Premium
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1155
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Decretarea stării de urgență a venit la pachet cu restrângerea unor drepturi esențiale de natură să limiteze sau să suspende activitatea unei largi categorii de comerciați, ceea ce cu siguranță va conduce la îngreunarea onorării obligațiilor contractuale și la imposibilitatea plății debitelor restante sau a drepturilor salariale. Vor fi cereri de deschidere a procedurii insolvenței, fie formulate de societăți care vor să se protejeze, fie de creditori care vor să nu piardă startul.

Deși s-au instituit o serie de măsuri de natură să sprijine companiile în această perioadă, impactul economic al pandemiei se va resimți în toate mediile de afaceri.

Campanie Craciun UJmag 2020

Având în vedere scopul declarat al legii insolvenței, de maximizare a gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor, dar și acordarea unei șanse debitorilor de redresare eficientă și efectivă a afacerii, vom începe seria unor scurte articole informative privind procedurile de insolvență și de prevenire a acesteia, în speranța că fiecare profesionist, va lua, în deplină cunoștiință de cauză, cea mai bună decizie privind afacerea sa.

Prin prezentul articol urmează să expunem sumar condițiile deschiderii procedurii insolvenței, cu trimitere la momentul la care această măsură devine o obligație față de debitor și un drept al creditorului.

Sub acest aspect, e important de subliniat câteva dintre măsurile instituite prin Decretul nr. 195/16.03.2020, de natură a avea un impact semnificativ asupra mediului economic și obligațiilor comercianților. Astfel, menționăm că, pe toată perioada stării de urgență plus încă 30 de zile de la încetarea acesteia, toate executările silite cu privire la creanțele bugetare (contribuții, impozite, taxe și orice alte venituri la bugetul general consolidat) se vor suspenda, iar executările silite care nu au început vor fi amânate.

Cât privește activitatea de executare silită a celorlalte categorii de creanțe, aceasta va continua numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Deși actul normativ nu prevede în mod clar, cel mai probabil urmează a fi limitate activitățile de executarea silită care implică un contact direct între persoane sau prezența fizică a participanților (creditori/debitori/executori judecătorești), nefiind afectate măsurile de executare deja instituite la data emiterii decretului, cum sunt popririle bancare, popririle la angajatori sau sechestrele încuviințate. O altă măsură cu impact semnificativ vizează termenele de prescripție și de decădere care, pe toată durata stării de urgență nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe perioada celor 30 de zile. Nu în ultimul rând, prin decret s-a stabilit că pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgență deosebită, lista acestora fiind stabilită de către colegiile de conducere ale curților de apel, respectiv ICCJ.

1. Când se află debitorul în stare de insolvență?

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2014, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile.

În acest sens, dacă un debitor nu a achitat o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de minim 40.000 lei, după trecerea unui termen de 60 de zile de la scadență, se prezumă faptul că, acel debitor este în stare de insolvență.

Totodată, procedura insolvenței poate fi aplicată și atunci când, se dovedește împrejurarea că, debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești de care dispune la acel moment, chiar dacă în patrimoniul societății există bunuri mobile sau imobile ce ar putea fi valorificate pentru satisfacerea creanțelor.

2. Deschiderea procedurii insolvenței la solicitarea debitorului.

Potrivit legii, debitorul aflat în stare de insolvență, are obligația ca, în termen de maxim 30 de zile de la apariția acestei stări, să solicite deschiderea procedurii insolvenței în fața tribunalului în a cărui circumscripție și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior.

Sesizarea instanței cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței nu este facultativă,  ci este o obligație a debitorului a cărei nerespectare sau întârziere poate atrage inclusiv atragerea răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută simplă[1].

Având în vedere măsurile instituite prin decretarea stării de urgență, dacă termenul de 30 de zile de care dispune debitorul a început să curgă anterior datei de 16.03.2020 se va suspenda pe toată durata stării de urgență, urmând a fi reluat.

Videoconferința regională de insolvență Buzău

În orice caz, dacă insolvența debitorului intervine pe perioada stării de urgență, termenul de 30 de zile se va calcula de la momentul încetării acesteia, însă acest aspect nu înlătură posibilitatea debitorului de a introduce cererea de deschidere a procedurii chiar și pe durata stării de urgență, în condițiile în care termenul este unul maximal.

Nu în ultimul rând, menționăm că, deși cuantumul minim al creanței necesar pentru deschiderea procedurii insolvenței este de 40.000 lei, debitorul nu va putea introduce cererea de deschidere a procedurii în cazul în care cuantumul creanțelor bugetare[2] este mai mare de 50% din totalul creanțelor pe care acesta le are.

3. Deschiderea procedurii insolvenței la solicitarea creditorului.

Are calitatea de a solicita deschiderea procedurii insolvenței orice creditor care deține asupra patrimoniului debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă, de minim 40.000 lei. Existența creanței trebuie să rezulte din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.

În situația în care debitorul deține la rândul său o creanță față de creditor, acesta din urmă va fi îndreptățit a solicita deschiderea procedurii insolvenței doar dacă, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, creanța sa va depăși cuantumul minim de 40.000 lei.

În orice caz, dreptul creditorului de a solicita deschiderea procedurii se naște la împlinirea unui termen de 60 de zile de la data scadenței obligației de plată.

Prin urmare, dacă termenul de 60 de zile nu s-a împlinit până în ziua decretării stării de urgență, acesta va fi suspendat în toată această perioadă.

Totodată, dacă scadența obligației de plată intervine pe durata stării de urgență, creditorul va fi îndreptățit să solicite deschiderea procedurii doar după împlinirea termenului de 60 de zile, calculat de la data încetării stării de urgență.

4. Deschiderea procedurii insolvenței la solicitarea salariaților.

Dacă pentru deschiderea procedurii insolvenței la solicitarea debitorului și a creditorilor legea impune un cuantum minim al creanței de 40.000 lei, salariații beneficiază de acest drept în cazul în care dețin față de averea debitorului o creanță de minim 6 salarii brute pe economie per salariat.

Astfel, în situația în care, drepturile salariale nu au fost achitate de către angajator de peste 60 de zile de la scadență iar cuantumul total însumează minim 6 salarii brute pe economie, orice salariat are dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenței față de angajatorul său.

Deși ipoteza suportă o serie de discuții pe care le vom trata detaliat într-un articol viitor, subliniem faptul că, aceste creanțe salariale beneficiază de un regim preferențial instituit pe toată durata procedurii insolvenței.

În acest sens, de interes pentru salariați este faptul că, după deschiderea procedurii insolvenței, dacă față de angajator a fost dispusă măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare, plata drepturilor salariale va fi asigurată din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Astfel, deși deține o creanță consistentă față de angajatorul său, o dată cu deschiderea procedurii insolvenței va avea asigurată plata drepturilor salariale în limita a 3 salarii medii brute pe economie, la valoarea salariului comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței.

5. Soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței pe durata stării de urgență.

În limitele menționate supra, orice debitor sau creditor îndreptățit, va putea înregistra pe rolul tribunalului competent o cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Cât privește soluționarea acesteia, reiterăm faptul că, potrivit decretului, pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgență deosebită, lista acestora fiind stabilită de către colegiile de conducere ale curților de apel, respectiv ICCJ.

Având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/17 martie 2020, la stabilirea cauzelor urgente care se impun a fi judecate în această perioadă  se va ține cont în ce măsură,  suspendarea ar fi de natură să cauzeze reclamantului o pagubă iminentă, însemnată și care nu s-ar putea repara ori a cărei reparare ar fi dificilă în viitor.

Prin urmare, este imposibil de decelat la acest moment optica Curților de Apel, care vor aprecia, individual, în ce măsură amânarea deschiderii procedurii insolvenței este de natură a crea prejudicii ireversibile în patrimoniul societăților.


* Articol preluat de pe site-ul http://www.chirita-law.com/stiri/.

[1] Potrivit dispozițiilor art. 240 Cod Penal, „Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

[2] Creanțe bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită.

Deschiderea procedurii insolvență. Stare de urgență was last modified: mai 11th, 2020 by Anamaria Bota

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter