Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

6. Scurte comentarii

Din decizia prezentată reținem, în principal, următoarele aspecte:

 1. Raportat la situația concretă dedusă judecății, nu se mai poate întocmi și aproba un raport al administratorului judiciar de intrare în faliment în procedură simplificată la 2 ani (raport întocmit cu propunerea în 15 ianuarie 2019, conform celor reținute de judecătorul‑sindic prin sentință), respec­tiv 3 ani (hotărârea judecătorului‑sindic din 2 februarie 2021) de la deschiderea procedurii insolvenței și după aprobarea, confirmarea unui plan de reorganizare, aflat în derulare. Nu sunt întrunite cerințele art. 92 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, care prevăd aprobarea raportului întocmit de admi­nistratorul judiciar în maximum 20 de zile de la desemnarea sa și prin care sunt indicate situațiile ce se încadrează în condițiile art. 38 alin. (2) din Lege în persoana debitorului pentru aplicarea procedurii simplificate de faliment.

În plus, acestea se coroborează cu art. 145 alin. (1) lit. D din același act normativ [a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 92 alin. (5) sau art. 97 alin. (5)].

2. Intrarea în faliment în temeiul art. 145 alin. (1) lit. C din Legea nr. 85/2014 (obligațiile de plată și celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condițiile stipulate prin planul confirmat sau desfășurarea activității debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale) presupune o analiză a modului în care obligațiile de plată asumate prin plan sunt îndeplinite sau dacă desfășurarea activității debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale. Nu s‑a efectuat o astfel de analiză. Curtea a reținut că verificarea îndeplinirii obligațiilor asumate prin plan presupune o clari­ficare a sumelor datorate AJFP B. Discutarea sumelor datorate acestui creditor majoritar conform planului și din creanțe curente a fost prorogată. Din înscrisurile anexate cererii de apel rezultă că societatea debitoare are activitate și comenzi ferme aflate în derulare și că acestea pot fi apte să conducă la redresare.

3. Art. 145 alin. (1) lit. E din Lege [în cazurile prevăzute la art. 75 alin. (4) și art. 143 alin. (3)] vizează cererea formulată de titularul unei creanțe curente. Cererea AJFP B. nu a fost analizată de către judecătorul‑sindic, a fost lăsată nesoluționată, prorogată.

În cazul intrării în faliment din procedura generală, sunt aplicabile prevederile art. 146 din Lege – acest creditor trebuia notificat, pentru a‑și depune declarația de creanță în vederea întocmirii tabelului suplimentar.

4. Se observă și o altă aplicare incorectă a dispozițiilor legale, care nu a fost analizată de instanța de apel ca urmare a respingerii cererii de deschidere a procedurii falimentului. Deși dispu­sese intrarea în procedura falimentului în temeiul art. 145 alin. (1) lit. C din Lege, a aplicat dispo­zițiile art. 145 alin. (2) lit. c) și a confirmat în calitate de lichidator judiciar administratorul judiciar desemnat deja în cauză. Acest temei este incident pentru intrarea în procedură simplificată în condițiile art. 145 alin. (1) lit. D, la care se raportează art. 92, și nu la deschiderea procedurii falimentului după o procedură de reorganizare judiciară. În cazul procedurii generale se desemnează la intrarea în faliment un lichidator judiciar provizoriu [art. 145 alin. (2) lit. b)], aplicându‑se dispozițiile art. 63 și 57 din Legea nr. 85/2014.

IV. În loc de concluzii

Prin prezentul articol am prezentat succint cazurile de intrare în procedura falimentului conform normei legale actuale din perspectivă teoretică și am redat și comentat o hotărâre judecătorească pronunțată în această materie. Legislația este în proces de reformare, iar practicienii dreptului trebuie să fie informați în permanență.

Reținem că Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pus în dezbatere publică, urmărește îmbunătățirea, în principal, a cadrului normativ în domeniul procedurilor de prevenire a insolvenței, dar propune de lege ferenda și câteva reglementări în procedura insolvenței în vederea atingerii scopului Directivei (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie.

Stabilirea destinatarilor legii cu mai multă claritate se impunea. Art. 3, așa cum se dorește a fi modificat, nu mai prevede excepții, toți profesioniștii putând fi supuși Legii nr. 85/2014.

Propunerea de eliminare din art. 38 a obligativității intrării în procedura simplificată a falimentului a persoanelor fizice profesioniști obligați să se înregistreze în registrul comerțului și a întreprinderilor familiale este benefică, având în vedere că ar permite și acestor categorii de profesioniști, așa cum sunt ei definiți de art. 3 C. civ., să aibă acces la procedura de reorga­nizare judiciară.

Reglementarea situației persoanelor fizice care au datorii atât profesionale, cât și personale este o altă propunere impor­tantă^[24]. Descărcarea de datorii în temeiul Legii nr. 85/2014 este mai rapidă și mai facilă față de eliberarea de datorii din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. În acest mod poate crește numărul persoa­nelor care și‑ar asuma riscul pornirii unei afaceri.

Posibilitatea solicitării de către creditorul curent a deschi­derii procedurii falimentului este, de asemenea, mai clar propusă spre reglementare. Acesta va fi obligat să formuleze cerere de plată, să aștepte soluționarea ei și apoi să solicite judecătorului‑sindic începerea falimentului. Se propune și majorarea termenului de răspuns.

Nu sunt propuneri multe în domeniul de regle­mentare al procedurii insolvenței, dar sunt, apre­ciem, de substanță.

Considerăm că s‑ar impune și alte clarificări, modificări legislative, dar este doar un început.

Actul normativ poate fi bun, dar depinde și de modul de interpretare și de aplicare. Participanții la procedura colectivă trebuie să fie pregătiți din punct de vedere profesional. Directiva (UE) 2019/1023 are și o componentă de pregătire profesională care trebuie implementată. În acest sens propunem și dezbaterea problemelor cu care se confruntă practi­cienii dreptului insolvenței.

Ca o concluzie, având în vedere și jurisprudența comentată, observăm că: „În teorie, nu este nicio diferență între teorie și practică. Dar în practică este” (Yogi Berra).