Delegația FMI, în vizită la București

Alegerile prezidențiale din România intră în linie dreaptă. Coaliția de guvernare are acum un candidat la alegerile prezidențiale programate în luna mai a.c., în persoana fostului lider liberal, Crin Antonescu. În cadrul Congresului extraordinar al PSD, Crin Antonescu, a fost validat și de PSD pentru a candida din partea coaliției de guvernare la aceste alegeri. Antonescu a început discursul său prin a adresa un mesaj de mulțumire prim-ministrului Marcel Ciolacu.

„Mulțumesc mult, domnule prim-ministru, nimeni, vreodată, în partidul meu, nu a vorbit atât de frumos despre mine. Nu e timpul trecut”, a afirmat Antonescu, scrie Evenimentul zilei.

„Noi trăim de aproape două luni într-un vârf al unei nemulțumiri și chiar isterii generale împotriva a ceea ce se numește sistem, împotriva partidelor, împotriva politicienilor, împotriva politicii, împotriva democrațiie și libertății.”, a spus Antonescu subliniind că „aceste nemulțumiri trebuie înțelese și gestionate corespunzător, iar social-democrații trebuie să răspundă la aceste provocări într-un mod responsabil”, mai arată Evenimentul zilei.

Fostul premier Victor Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai chiar în timp ce Congresul PSD îi valida candidatura lui Crin Antonescu. Politicianul a spus că a vrut să vorbească în fața Congresului, dar că n-a avut acest drept.

„Am vrut să vorbesc în fata Congresului, însă nu am avut acest drept! Important e să ma audă românii. Voi intra în luptă cu toate puterile și tot curajul , ca să punem România pe primul loc”, a susținut Victor Ponta într-un mesaj video postat pe Facebook, scrie Evenimentul zilei.

„Românii au dat un semnal clar în noiembrie. S-au săturat de acest sistem falimentar al lui Iohannis, s-au săturat de aranjamente între șefi de partide, vor să fie auziți, vor să fie ascultați și vor să facă o schimbare radicală. Din păcate, Coaliția nu-i ascultă pe români. Prin desemnarea unui candidat al trecutului, al sistemului, un candidat al nimănui pentru nimic arată că nu vor să facă schimbare, vor să perpetueze tot ceea ce a fost rău în acești 10 ani”, a mai spus Ponta, notează Evenimentul zilei.

Senatul și Camera Deputaților au fost convocate luni, începând cu ora 15:00, pentru deschiderea primei sesiuni parlamentare ordinare din acest an. Pe ordinea de zi se află alegerea membrilor Birourilor permanente și constituirea unor comisii comune, precum și pregătirea adoptării bugetului pe 2025.

„Dezbaterile vor continua pe parcursul săptămânii, cu un accent deosebit pe adoptarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pentru 2025. Potrivit calendarului stabilit, amendamentele pot fi depuse până luni la ora 16:00, urmând ca marți și miercuri să aibă loc ședințele comisiilor parlamentare. (…) PNL a anunțat că are o agendă clară pentru noua sesiune parlamentară, care are în prim-plan implementarea «Planului Bolojan», care include reducerea numărului de Ministere și Agenții, precum și reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat, scrie News.ro. USR urmează să depună o serie de amendamente la Legea bugetului de stat pe 2025, precum și prioritățile parlamentare ale partidului în următoarea sesiune parlamentară”, notează România liberă.

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI) efectuează o vizită la București, în perioada 3-7 februarie, pentru a evalua situația economică și financiară a României.

„Echipa FMI, condusă de Joong Shik Kang, noul șef al misiunii FMI în România, se va întâlni cu reprezentanți ai Guvernului și ai Băncii Naționale a României. Discuțiile vor viza recentele evoluții economice și financiare, precum și actualizarea perspectivelor macroeconomice. Deși România nu are în prezent un acord de finanțare cu FMI, instituția efectuează evaluări anuale asupra economiei țării, în baza consultărilor prevăzute de Articolul IV. Acest proces presupune analiza situației economice și oferirea de recomandări privind politicile monetare, financiare și economice pentru menținerea stabilității și creșterii economice”, relatează România liberă.

Administrația Trump dorește ca Ucraina să organizeze alegeri libere, înainte de începerea negocierilor de pace.

„Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a declarat că alegerile prezidențiale și parlamentare ucrainene, suspendate în timpul războiului cu Rusia, «trebuie să aibă loc»”, scrie Adevărul, citând Reuters.

„Cele mai multe națiuni democratice au alegeri în perioada lor de război. Cred că este important să facă acest lucru. Cred că este bine pentru democrație. Aceasta este frumusețea unei democrații solide, ai mai mult de o persoană care poate candida”, susține Kellogg, mai arată Adevărul.

„Trump și Kellogg au declarat că lucrează la un plan pentru a intermedia un acord în primele câteva luni ale noii administrații pentru a pune capăt războiului total care a izbucnit odată cu invazia la scară largă declanșată de Rusia în februarie 2022. În cazul în care ar avea loc alegeri prezidențiale în Ucraina, câștigătorul ar putea fi responsabil pentru negocierea unui pact pe termen mai lung cu Moscova, au declarat persoanele.(…) Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă alegerile prezidențiale și parlamentare nu pot fi organizate sub legea marțială, impusă de Ucraina în februarie 2022”, mai notează Adevărul.

Elon Musk, fondatorul Tesla, a declarat pe rețeaua de socializare X că Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a finanțat cercetarea armelor biologice, inclusiv COVID-19.

„Știai că USAID, folosind banii tăi, a finanțat cercetarea armelor biologice, inclusiv COVID-19, care a ucis milioane de oameni?”, a scris Elon Musk, notează România liberă.

„Musk a repostat informațiile unui alt utilizator X, care susține că CIA a transferat 53 de milioane de dolari către EcoHealth Alliance. Organizația ar fi folosit fondurile contribuabililor americani pentru a finanța cercetarea coronavirusului într-un laborator din Wuhan, China”, mai arată România liberă.

Creșterea prețurilor la produsele alimentare vândute de marile lanțuri internațional de magazine au determinat populația din fostele republici iugoslave să boicoteze vânzările. Inițial, în Croația a fost demarată o mișcare de protest  în acest sens, pe rețelele de socializare, care s-a extins după aceea în tot spațiul ex-iugoslav.

„Astfel, oamenii renunță să mai facă cumpărături din marile magazine, în semn de protest pentru creșterea prețurilor. Practic locuitorii din Croația nu vor să mai cumpere produse de la Lidl și Kaufland. Iar deși mișcarea a fost lansată de săptămâna trecută, aceasta s-a extins foarte repede și în alte țări. Astel, vânzările au scăzut cu până la 50%. Și în Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord s-au mobilizat mii de cetățeni. Aceștia sunt revoltați de faptul că puterea de cumpărare a scăzut. În cadrul mișcării, consumatorii sunt îndemnați să evite cumpărăturile în anumite zile”, relatează Fanatik.ro.

Seară liniștită!