Declinarea reciprocă a competenţei de soluţionare a cauzei. Constatări diferite a două instanţe cu privire la obiectul cauzei şi aplicarea sau nu a clauzei atributive de competenţă din cuprinsul contractului încheiat între părţi

• NCC: art. 1554 alin. (2)
• NCPC: art. 107 - 112
• NCPC: art. 113 alin. (1) pct. 3
• NCPC: art. 116
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la data de 14 decembrie 2018, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 194.225 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului adus reclamantei ca urmare a neîndepliniri la timp și în totalitate a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1771 din 15 octombrie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte reține că Judecătoria Balș și Judecătoria Gherla și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la obiectul cauzei și aplicarea sau nu a clauzei atributive de competență din cuprinsul contractului încheiat între părți.

Prin demersul judiciar inițiat, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii prejudiciului suferit ca urmare a neîndeplinirii la timp și în totalitate a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, prin răspunsul la întâmpinare precizând că a solicitat obligarea pârâtei la executarea prin echivalent a obligațiilor contractuale, respectiv plata de daune rezultate din executarea și derularea contractului de prestări servicii încheiat între părți, în vederea reparării prejudiciului care i-a fost adus.

Fără a proceda la calificarea obiectului prezentului litigiu, întrucât aceasta ar impune a se aprecia dacă Notificarea nr. x din data de 8 iunie 2018 poate reprezenta un act de reziliere/rezoluțiune unilaterală, iar acest atribut aparține instanței învestite cu soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte reține că, indiferent dacă suntem în prezența a unei acțiuni în pretenții, după rezilierea contractului, astfel cum a constatat Judecătoria Balș, a unei cereri de executare prin echivalent a contractului, astfel cum a reținut Judecătoria Gherla sau care vizează o răspundere extra-contractuală, cum susține pârâta, în speță, competența de soluționare aparține Judecătoriei Balș.

Astfel, în măsura în care s-ar aprecia că obiectul litigiului privește executarea prin echivalent a contractului, în speță devin incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 – 112 mai este competentă instanța de la locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.

Or, astfel cum rezultă din cuprinsul Contractului de prestări servicii demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, obiectul acestuia îl constituie prestarea de servicii de demolare (desființare) a construcțiilor prevăzute în Autorizațiile de desființare nr. x din data de 29 iunie 2017 și nr. 509 din data de 21 noiembrie 2017.

Prin urmare, locul prevăzut în contract pentru executarea obligației pârâtei îl reprezintă locul situării imobilelor, care se află în localitatea Balș, potrivit mențiunilor cuprinse în cele două autorizații de desființare menționate, astfel încât, în afară de instanțele prevăzute de art. 107 – 112 C. proc. civ., este competentă teritorial să soluționeze pricina și Judecătoria Balș.

Totodată, prin clauza atributivă de competență, prevăzută la pct. 9 din contractul încheiat între părți, s-a stipulat că, dacă părțile nu reușesc să rezolve pe cale amiabilă o divergență privind interpretarea, executarea sau derularea respectivului contract, oricare parte contractantă va putea să solicite soluționarea divergenței de către instanța judecătorească competentă de la locul situării imobilelor.

Prin urmare, și raportat la voința exprimată a părților și materializată în inserarea în contract a acestei clauze atributive de competență, judecătoria în a cărei circumscripție se află imobile ce trebuiau demolate, respectiv Judecătoria Balș, este competentă să soluționeze pricina.

În plus, raportat la dispozițiile art. 1554 alin. (2) C. civ., potrivit cărora rezoluțiunea nu are niciun efect asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor, Înalta Curte reține că și în situația în care s-ar valida calificarea dată obiectului pricinii de către prima instanță învestită – pretenții, după reziliere – clauza atributivă de competență inserată în contractul încheiat între părți continuă să își producă efectele, iar Judecătoria Balș este competentă să soluționeze pricina, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află situate imobilele supuse demolării.

La aceeași concluzie, s-ar ajunge și dacă s-ar reține că în prezentul litigiul se invocă o răspundere de natură extra-contractuală, având în vedere dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc că este competentă teritorial instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, care, în cauză, este locul situării imobilelor care trebuiau demolate.

În speță, fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, devin incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora reclamantul este cel care are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prin depunerea cererii la Judecătoria Balș, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a învestit în mod legal această instanță și a fixat în mod definitiv competența teritorială de soluționare a pricinii în favoarea sa. Prin urmare, astfel învestită, Judecătoria Balș nu mai putea să dispună declinarea competenței.

Față de cele anterior reținute, constatând că Judecătoria Balș a fost legal sesizată de reclamantă, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea acestei instanțe.

Sursa informației: www.scj.ro.