Decizii de admitere pronunțate de Curtea Constituțională în luna iulie 2016

Potrivit comunicatelor de presă publicate pe site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro), în luna iulie 2016 au fost admise mai multe excepții de neconstituționalitate. Vă prezentăm, în continuare, dispozitivul respectivelor decizii:

Prin Decizia pronunțată în ședința din 6 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituțională, în ansamblul său.

Curtea a reținut că, prin instituția încetării de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea.

Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deși are un impact direct, negativ asupra activității alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenție, întrucât este doar o consecință a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituție.

În ceea ce privește modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar și de președinte al consiliului județean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289 (luarea de mită) și art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reținut că aceasta încalcă prevederile art. 16 din Constituție.

Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situații juridice identice, respectiv care dețin calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, întrucât referirea exclusivă la art. 289, 290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracțiuni de corupție și de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, ci din contră dovedește o distincție aleatorie și arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracțiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuții de putere publică – consilieri locali și județeni – și care, alături de primari și președinți de consilii județene, se încadrează în aceeași categorie juridică a aleșilor locali, dar cărora nu li se aplică sancțiunea încetării de drept a mandatului.

În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea și răspunderea aleșilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenția sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop – hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârșit o faptă incriminată de legea penală și care o face incompatibilă cu continuarea activității de reprezentant al comunității. Prin însăși finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor, precum și prevederile art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor.
👍Vezi și: Neconstituționalitate (comunicat CCR): Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
D.C.C. pronunțată în ședința din 12 iulie 2016

Prin Decizia pronunțată în ședința din 12 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, care exclude atacarea cu recurs în casație a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de apel, este neconstituțională.
👍Vezi și: Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală
D.C.C. pronunțată în ședința din 12 iulie 2016

Prin Decizia pronunțată în ședința din 12 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și a constatat că mențiunile din Anexa nr. 330 la Legea nr. 45/2009 sunt constituționale în măsura în care suprafețele de teren cuprinse în această Anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, prin Hotărârea nr. 825/9 noiembrie 2007 a Comisiei Județene de Fond Funciar Bistrița-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud-Secția civilă, în Dosarul nr. 3980/190/2009.
👍Vezi și: Neconstituționalitate (comunicat CCR): Anexa nr. 330 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” ș.a.m.d.
D.C.C. pronunțată în ședința din 20 iulie 2016

Prin Decizia pronunțată în ședința din 20 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituțională.

Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, pronunțată în cadrul controlului a priori de constituționalitate, Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali a fost constatată ca fiind neconstituțională în ansamblul său. În urma deciziei Curții Constituționale, Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziții ale legii constatate ca fiind neconstituțională și a adoptat din nou legea anterior menționată. Parlamentul nu avea competența de a reexamina doar dispoziții punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art. 147 alin. (2) din Constituție.

De asemenea, Curtea a constatat că, prin soluțiile legislative alese, Parlamentul nu a respectat întru totul exigențele constituționale stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la exigențele constituționale referitoare la:

– claritatea, precizia și previzibilitatea legii, conținutul normativ al legii reglementând lacunar și defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situația în care subiecții dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, președinte și/sau vicepreședinte al consiliului județean), cât și natura juridică a acesteia;

– egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizației pentru limită de vârstă numai în privința anumitor aleși locali;

– indicarea sursei de finanțare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susțină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget.
👍Vezi și: Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
D.C.C. pronunțată în ședința din 20 iulie 2016

Prin Decizia pronunțată în ședința din 20 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. II pct. 1, pct. 5 și pct. 15 din Legea pentru completarea O.U.G. nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt neconstituționale.

Cu privire la neconstituționalitatea referitoare la art. II pct. 1 din legea examinată, Curtea a reținut că încalcă valori fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituțional, precum statul de drept, democrația, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. Prin această soluție legislativă se ajunge la extragerea din aria de incidență a răspunderii penale, aplicabilă funcționarilor publici, a notarilor publici.

Cu privire la neconstituționalitatea art. II pct. 5 din legea examinată, Curtea a reținut că normele introduse prin art. 131 din Legea nr. 36/1995 nu răspund exigențelor de previzibilitate, în condițiile în care nu sunt reglementate sau sunt reglementate lacunar ori confuz următoarele aspecte: domeniul de aplicare (situațiile în care notarul public poate emite titlul executoriu), condițiile de admisibilitate (noțiunea de creanță necontestată), procedura efectivă de emitere a titlului executoriu, modalitățile de garantare a dreptului la apărare a debitorului (înștiințarea sa și accesul liber la instanța și la căile de atac). Dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 24 și art. 44.

Cu privire la neconstituționalitatea art. II pct. 15 din legea examinată, Curtea a reținut că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 16 din Constituție, întrucât prin modificarea operată stabilește, pe de o parte, discriminări între persoane aflate în situații juridice identice, și, pe de altă parte, privilegii pentru persoane care exercită atribuții de autoritate publică, lipsind de efecte juridice o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare. De asemenea, Curtea a reținut și încălcarea principiului statului drept și principiului supremației Constituției și a obligativității respectării legilor, consacrate de art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală.
👍Vezi și: Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile Legii pentru completarea O.U.G. nr. 119/2006, precum și pentru modificarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995