Decizie ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2024 (M. Of. nr. 1165/22.11.2024): Art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală
Decizia ÎCCJ |
Complet ÎCCJ | Act normativ | Sumar |
Decizia ÎCCJ nr. 17/2024
(M. Of. nr. 1165 din 22 noiembrie 2024) |
Complet RIL | Art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală | Instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii. |
În M. Of. nr. 1165 din data de 22 noiembrie 2024, s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 17/2024 pentru admiterea recursului în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Obiectul recursului în interesul legii
Art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală
„Art. 587: Liberarea condiționată
(1) Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
(2) Când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii.
(3) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație la tribunalul în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare”.
Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 17/2024
Prin Decizia nr. 17/2024, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, stabilește că instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie în materia liberării condiționate este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința contestată, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere la data formulării cererii”.