Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 13/2018 (M. Of. nr. 541/29.06.2018): Art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Descrierea insuficientă a faptei atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare

2 iul. 2018
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3137
Decizia ÎCCJComplet ÎCCJDispoziții legaleSumar
Decizia nr. 13/2018

(M. Of. nr. 541 din 29 iunie 2018)

Complet RILArt. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

(M. Of. nr. 410 din 25 iulie 2001; cu modif. ult.)

Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției

 

În M. Of. nr. 541 din 29 iunie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 13/2018 interpretarea și aplicarea art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (M. Of. nr. 410 din 25 iulie 2001; cu modif. ult.), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, în sensul de a stabili dacă descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție (art. 17 din actul normativ indicat), sau echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă (art. 16 din O.G. nr. 2/2001).

 

Obiectul recursului în interesul legii

Art. 16 O.G. nr. 2/2001

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

(11) În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.

(2) «abrogat» La intrarea în România a cetățenilor străini sau a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate organele poliției de frontieră de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României vor elibera acestora tichete de înscriere a contravențiilor.

(3) «abrogat» În cazul contravenienților cetățeni străini sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate în procesul-verbal vor fi cuprinse următoarele date de identificare a acestora: numele, prenumele, seria și numărul pașaportului, statul emitent și data eliberării documentului, precum și seria și numărul tichetului de înscriere a contravențiilor.

(4) «abrogat» La ieșirea din țară organele poliției de frontieră de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, o dată cu controlul documentelor vor solicita cetățenilor străini și cetățenilor români cu domiciliul în străinătate tichetul de înscriere a contravențiilor și, după caz, dovada plății amenzii contravenționale.

(5) În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia.

(6) În situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.

Art. 17 O.G. nr. 2/2001

Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

 

Examen jurisprudențial

Unele instanțe au considerat că cerința descrierii în concret, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, a acțiunii sau inacțiunii autorului faptei săvârșite are o natură imperativă, întrucât, în lipsa unei descrieri corespunzătoare a faptei, instanța nu poate exercita controlul de legalitate și temeinicie a procesului-verbal, rațiunea instituirii ei fiind aceea de a permite instanței de judecată cercetarea legalității actului constatator, prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Alte instanțe au considerat că descrierea insuficientă a faptei contravenționale reținute în sarcina petentului echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a actului sancționator, condiționată de producerea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată, în temeiul dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de ÎCCJ – Secțiile unite.

 

Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ 

A) Prin Adresa nr. 398/C/493/III-5/2018 din 7 mai 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii este inadmisibil, întrucât prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, ÎCCJ – Secțiile unite a decis, cu valoare de principiu, că reglementarea cuprinsă în dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 instituie în mod limitativ cazurile de nulitate absolută a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în timp ce toate celelalte situații enumerate în prevederile art. 16 din același act normativ constituie cazuri care atrag nulitatea relativă a actului constatator. S-a susținut, de asemenea, că problemei de drept vizate de recursul în interesul legii supus analizei i s-a răspuns, în parte, pe calea considerentului formulat în paragraful 71, teza finală din Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

B) Pe fondul problemei de drept supuse dezlegării, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, în interpretarea și aplicarea art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale, prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. (1) din același act normativ, atrăgând nulitatea relativă a procesului- verbal de constatare a contravenției, condiționat de dovada producerii unei vătămări.

 

Raportul asupra recursului în interesul legii  

Raportul analizează sesizarea formulată de Avocatul Poporului, apreciind că s-a făcut dovada existenței unei jurisprudențe neunitare în privința problemei de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii, conform dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, respectiv că autorul sesizării este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din același cod.

 

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 13/2018

Prin Decizia nr. 13/2018, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.

Înalta Curte a constat faptul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001.

 

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 13/2018 (M. Of. nr. 541/29.06.2018): Art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Descrierea insuficientă a faptei atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare was last modified: iulie 2nd, 2018 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter