Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 12/2019 (M. Of. nr. 586/17.07.2019): Sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunurile valorificate în procedura insolvenței nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Acte normative | Articole | Sumar |
Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 (M. Of. nr. 586 din 17 iulie 2019) | Complet RIL | Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței | Art. 121 alin. (1) pct. 1 | Sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedura insolvenței, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor, devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, respectiv, art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. |
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență | Art. 159 alin. (1) pct. 1 |
În M. Of nr. 586 din 17 iulie 2019 s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 12/2019 prin care s-a dezbătut recursul în interesul legii referitor la sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor, devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului.
Astfel, Înalta Curte a stabilit că în respectivele sume nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, respectiv, art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Obiectul recursului în interesul legii
Art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
„(1) Fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, precum și plata remunerațiilor persoanelor angajate în condițiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 și 24;”.
Art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
„(1) Fondurile obținute din vânzarea bunurilor și drepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferință, vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, precum și cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanțele furnizorilor de utilități născute ulterior deschiderii procedurii, în condițiile art. 77, remunerațiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor, în condițiile art. 57 alin. (2), art. 61 și 63, care se vor suporta pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;”.
Jurisprudența Curții Constituționale
Cu privire la această materie, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în următoarele decizii:
– Decizia nr. 835 din 11 octombrie 2012;
– Decizia nr. 317 din 29 martie 2007.
Raportul asupra chestiunii de drept
Judecătorul-raportor a apreciat că sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor (sau „de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel”, în terminologia Legii nr. 85/2006), devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014.
Prin Decizia nr. 12/2019, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, a stabilit că: „sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor (sau „de ipoteci, gajuri sau alte garanții reale mobiliare ori drepturi de retenție de orice fel”, în terminologia Legii nr. 85/2006), devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare”.