Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 8/2016 (comunicat): Dispozițiile art. 2 alin. (1) şi art. 7 lit a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 8/2016 | Complet RIL | Legea nr. 188/2000 (M. Of. nr. 738 din 20 octombrie 2011; cu modif. ult.) | Art. 2 alin. (1) și art. 7 lit a) | În interpretarea și aplicarea art. 2 alin. (1) și art. 7 lit a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești; rep., cu modif. și compl. ult., rap. la art. 460 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (3) și art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent art. 790 alin. (1), art. 406 alin. (1) și (3) și art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în situația în care acesta a renunțat la cererea de validare a popririi, ori cererea a fost respinsă de instanță, ca urmare a îndeplinirii obligațiilor de către terțul poprit, sau de către debitor. |
Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul ÎCCJ (www.scj.ro), în ședința din 16 mai 2016, Înalta Curte s-a reunit pentru a soluționa recursul în interesul legii în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (1) și art. 7 lit a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.
Obiectul recursului în interesul legiiArt. 2 alin. (1) și art. 7 lit a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești
Art. 2 „(1) Executorii judecătorești sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public”.
Art. 7 „Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:
a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;”
Prin Decizia nr. 8/2016, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că:
În interpretarea și aplicarea art. 2 alin. (1) și art. 7 lit a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 460 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (3) și art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, în prezent art. 790 alin. (1), art. 406 alin. (1) și (3) și art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în situația în care acesta a renunțat la cererea de validare a popririi, ori cererea a fost respinsă de instanță, ca urmare a îndeplinirii obligațiilor de către terțul poprit, sau de către debitor.
Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul ÎCCJ (www.scj.ro).