Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 74/2017 (M. Of. nr. 939/28.11.2017): perioada în care militarul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și nu constituie vechime în serviciu

În M. Of. nr. 939 din 28 noiembrie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 74/2017 din 16 octombrie 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională”.

Legea nr. 263/2010

„Art. 49

(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

(…)

g) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar”.

Legea nr. 223/2015

„Art. 3

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

(…)

e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații:

(…)

3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal;

(…)”.

I. Titularii și obiectul sesizărilor

1. Prin Încheierea de ședință din 10 aprilie 2017, dată în Dosarul nr. 1.526/111/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), în sensul de a se stabili „dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională”.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

54. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

55. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și care pot fi enunțate astfel:

– existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță;
– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;
– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării;
– chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;
– Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

56. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de două complete din cadrul Curții de Apel Oradea și al Curții de Apel Pitești, învestite cu soluționarea în ultimă instanță a unui conflict de asigurări sociale, potrivit dispozițiilor art. 152 și 155 din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 100 – 104 din Legea nr. 223/2015, coroborate cu art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

57. Astfel, instanțele de trimitere sunt legal învestite cu soluționarea apelului în cauze în care se solicită revizuirea drepturilor de pensie militară cu luarea în considerare a perioadei în care titularul acestor drepturi a fost elev al ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică.

58. Este îndeplinită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât de încadrarea acestui tip de studii în categoriile utilizate de legislația ce reglementează drepturile de pensie depinde recunoașterea perioadei de studii ca fiind stagiu asimilat, respectiv vechime în serviciu și, implicit, stabilirea cuantumului pensiei cuvenite.

59. Problema prezintă caracter de noutate dată fiind jurisprudența relativ recentă depusă la dosarul cauzei din care rezultă o interpretare diferită a textelor de lege incidente, cu consecința recunoașterii sau nu a respectivei perioade de studii în calculul drepturilor de pensie, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare.

60. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competență materială, și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

61. În consecință, se reține că cele două sesizări conexate îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile.

62. Pe fondul sesizărilor se reține că ambele instanțe de trimitere solicită a se interpreta dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, care se referă la stagiul asimilat, și prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, care definesc vechimea în serviciu.

63. Astfel, referitor la interpretarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a adresat întrebarea „dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională”. Simultan, în interpretarea acelorași texte de lege, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a formulat întrebarea în sensul „dacă perioada în care o persoană a urmat ciclul de învățământ profesional de muzică militară din cadrul Școlii Militare de Muzică constituie perioadă în care a fost elev al unei școli militare pentru formarea cadrelor militare sau, dimpotrivă, poate fi echivalată liceului militar”.

64. În acest context, cu titlu prealabil, se constată că, aparent și formal, cele două sesizări cuprind întrebări cu un conținut diferit. În esență însă finalitatea ambelor întrebări este aceeași, slujind soluționării unor cereri cu obiect identic, iar răspunsul la cea de-a doua întrebare nu va constitui decât o etapă în argumentarea soluției privitoare la întrebarea adresată de Curtea de Apel Oradea, care are un conținut ceva mai extins. Pentru a nu fragmenta artificial argumentele și a oferi o cursivitate logică expunerii acestora, cele două întrebări vor fi analizate unitar.

65. Cu aceste precizări, se constată în continuare că este corectă opinia potrivit căreia perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era organizată prin Decretul nr. 198/1953, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională, dar nici nu poate fi echivalată liceului militar.

66. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu asimilat perioada în care asiguratul a fost „elev al unei școli militare (_), cu excepția liceului militar”.

67. Aceeași perioadă poate fi valorificată ca vechime în serviciu de către o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, respectiv de militarii cu vocație la pensia militară de stat reglementată de Legea nr. 223/2015. Potrivit acestei legi, constituie vechime în serviciu perioada în care această persoană „a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal” [art. 3 lit. e) pct. 3 din lege].

68. Problema de drept care se impune a fi dezlegată cu prioritate este dacă un elev al ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică, astfel cum aceasta a fost organizată prin Decretul nr. 198/1953, poate fi considerat elev al unei școli militare în sensul prevăzut de textele de lege menționate sau, dimpotrivă, ca urmând cursuri de nivel liceal.

69. Pentru lămurirea acestui aspect este necesar a se porni de la noțiunea de școală militară.

70. Este de remarcat faptul că, potrivit dispozițiilor ce au reglementat îndeplinirea serviciului militar pe perioada în litigiu (în spețele în care s-au formulat sesizările, perioada în litigiu este 1972 – 1976), cadrele militare permanente se compun din subofițeri, maiștri militari și ofițeri, în activitate (art. 29 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 61 din Legea nr. 14/1972). De asemenea, potrivit art. 26 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 56 – 57 din Legea nr. 14/1972, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admiși în școlile militare, respectiv se pot prezenta la concursul de admitere în instituțiile militare de învățământ.

71. Este evident că, potrivit legislației menționate, una dintre condițiile necesare pentru a accede într-o instituție militară de învățământ care asigura o pregătire militară finalizată cu acordarea calității de cadru militar și a unui grad corespunzător acestei pregătiri era împlinirea vârstei de 18 ani, școlile militare fiind destinate formării de ofițeri, maiștri militari și subofițeri.

72. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor Decretului nr. 198/1953, Școala Militară de Muzică era organizată în trei cicluri de pregătire: ciclul profesional de muzică militară, ciclul de sergenți muzicali și ciclul de ofițeri dirijori.

73. Ciclul profesional de muzică militară pregătea muzicanți executanți și se adresa persoanelor absolvente a 7 clase elementare, cu aptitudini muzicale și vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, iar programa de învățământ era aceea a școlilor profesionale. Baza de recrutare pentru ciclul sergenților muzicanți era constituită din absolvenții ciclului anterior care împliniseră 18 ani sau militarii în termen cu pregătire muzicală echivalentă, acceptați în urma susținerii unui examen de admitere.

74. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale menționate rezultă că ciclul profesional de muzică militară este corespondentul unei școli profesionale, ce putea fi urmată după ciclul gimnazial, ca variantă de studii alternativă și corespondentă, ca nivel, liceului. În aceste condiții, chiar dacă, formal, acest ciclu școlar este inclus într-o unitate de învățământ ce purta denumirea de Școală Militară de Muzică, nu poate fi calificat ca formă de învățământ militar în sensul legii, nici echivalentă liceului militar, dar nici echivalentă unei școli militare.

75. Aceasta întrucât, potrivit reglementărilor legale menționate anterior, școlile militare se adresează absolvenților de liceu sau școli profesionale, sunt destinate pregătirii cadrelor militare permanente, au o programă stabilită de Ministerul Apărării Naționale, iar absolvenții acestora devin militari activi deținători ai gradelor militare.

76. Criteriile enunțate sunt îndeplinite doar de ciclurile de sergenți muzicali și de ofițeri dirijori din cadrul Școlii Militare de Muzică. De altfel, în spețele în care s-au formulat prezentele sesizări, ciclul școlii de subofițeri a fost valorificat ca vechime în serviciu pentru beneficiarii pensiilor militare.

77. Prin urmare, durata ciclului profesional nu poate dobândi valențele unui stagiu valorificabil la stabilirea drepturilor de pensie, nefiind echivalentul unei școli militare. În soluționarea problemei de drept este important a se distinge între formele de învățământ, în funcție de conținutul ciclului de învățământ, și de a se verifica îndeplinirea criteriilor ce caracterizează o școală destinată formării cadrelor militare, prin raportare la reglementările specifice domeniului apărării naționale, fără ca analiza să se limiteze la aspectul formal al denumirii acestei instituții.

78. Ciclul de învățământ profesional, deși se află la același nivel, este distinct și de cel liceal, din punctul de vedere al formei de învățământ. În ceea ce privește învățământul profesional de muzică militară din cadrul Școlii Militare de Muzică, acesta a fost transformat în ciclu liceal în mod expres prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990, astfel că, până la această dată, nu se poate vorbi de echivalarea studiilor profesionale cu cele liceale.

79. Deși acest aspect nu are legătură directă cu stabilirea drepturilor de pensie, întrucât perioada studiilor liceale nu reprezintă stagiu, întrebarea adresată de Curtea de Apel Pitești urmărește identificarea unui argument care să justifice de ce un astfel de ciclu de școală profesională nu poate fi valorificat, deși nu este exclus expres de lege, precum liceul, din categoria perioadelor asimilate stagiului contributiv sau vechimii în serviciu.

80. Din acest punct de vedere se poate aprecia că, în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o școală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepție, la învățământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel „liceal”, aflat între ciclurile gimnaziale și postliceale (nivel în care sunt cuprinse și școlile profesionale), și nu o anumită formă de învățământ, „liceul”. Prin urmare, nu se poate considera că a fost inclusă în perioada de stagiu asimilat, respectiv de vechime în serviciu perioada în care au fost urmate cursurile unor instituții de învățământ de același nivel cu cele exceptate, doar pentru că nu au fost indicate în mod formal.