Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 40/2017 (M. Of. nr. 560/14.07.2017): Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii

17 iul. 2017
Vizualizari: 2818
Decizia ÎCCJComplet ÎCCJActul normativArticolSumar
Decizia nr. 40/2017Complet DCD/C

Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii

Art. 1 alin. (1) și (2) În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate în baza unor hotărâri judecătorești desființate în căile de atac, nu se recuperează.

În M. Of. nr. 560 din 14 iulie 2017, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 40/2017 din 29 mai 2017 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii (Legea nr. 125/2014), referitor la exonerarea de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac”.

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

 

Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii

„Art. 1

(1) Debitele constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a acestei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, nu se recuperează.

(2) Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale”.

I. Titularul și obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din data de 23 noiembrie 2016, în Dosarul nr. 7.015/63/2015, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii (Legea nr. 125/2014), referitor la exonerarea de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

50. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de către părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

51. Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie, în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac.

52. Deși, formal, titularul sesizării indică și dispozițiile alin. (2) al art. 1 din lege, încheierea de sesizare nu cuprinde, în conformitate cu dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al părților și al completului de judecată și motivele care susțin admisibilitatea sesizării, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, drept care se apreciază că obiectul sesizării îl constituie exclusiv interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la interpretarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014.

53. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

54. Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.

55. Pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:

– existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță;
– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;
– ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;
– chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;
– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

56. Verificarea admisibilității sesizării relevă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

57. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, titularul sesizării, învestită cu soluționarea apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă; cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze, iar sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei.

58. În privința condiției referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării se constată că și această cerință este îndeplinită, aspect ce decurge, în primul rând, din faptul că textul de lege a cărui interpretare se solicită face parte dintr-un act normativ relativ recent, prin raportare la momentul sesizării – Legea nr. 125/2014, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014 și a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2014.

59. Condiția noutății rezidă nu numai în faptul că amnistia fiscală, respectiv exonerarea de obligația de restituire a unor sume necuvenite achitate cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor nu este o instituție analizată în lucrări de specialitate juridică, ci și în împrejurarea că textele de lege ridică probleme de interpretare, de o relativă dificultate, chiar în corelație cu normele edictate pentru explicitarea lor și de natură a servi scopului organizării aplicării legii, respectiv normele metodologice din 29 octombrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 3 decembrie 2014, aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice, respectiv Ordinul nr. 2.073/1.623/2014.

60. Pe de altă parte, în cauză, este îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de curțile de apel din țară și unele tribunale din circumscripțiile acestora.

61. În același timp se constată că instanțele naționale nu au pronunțat un număr mare de hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență constantă și continuă în materia de referință, în baza unei interpretări unitare a textului care a generat chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită.

62. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile.

63. Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice.

64. Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind: „Interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac”.

65. Analizând, însă, conținutul sesizării formulate se poate observa că, deși obiectul acesteia este unul generic, necircumstanțiat, raportat la ipoteza largă a exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza hotărârilor judecătorești executorii, desființate în căile de atac, în punctul de vedere al completului care a sesizat instanța supremă cu dezlegarea unei chestiuni de drept, se face referire la dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 care prevăd că: „(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor”, instanța de trimitere încercând să promoveze teza potrivit căreia o asemenea desființare a hotărârilor judecătorești are loc doar ca urmare a unor „erori de calcul”.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 40/2017 (M. Of. nr. 560/14.07.2017): Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii was last modified: iulie 17th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.