Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 11/2016 (M. Of. nr. 436/10.06.2016): Dispozițiile art. 105 alin. (1), (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

Curtea de Apel Cluj

A arătat că, în ceea ce privește posibila suprapunere între obiectul verificării administratorului/lichidatorului judiciar și obiectul verificării instanței de contencios fiscal, o atare suprapunere nu intervine cu necesitate în toate situațiile, deoarece obiectul verificării administratorului/lichidatorului judiciar este mult mai larg decât cel al instanței de contencios fiscal (de exemplu: administratorul/lichidatorul judiciar verifică și caracterul garantat/negarantat al creanței, valoarea în lei la data deschiderii procedurii a creanței consolidate într-o monedă străină, tardivitatea depunerii cererii de admitere a creanței etc.).

În privința limitelor verificării efectuate de către practicianul în insolvență, cu referire la aspecte ce se suprapun peste cele ce vizează raportul juridic de drept fiscal (caracterul datorat/nedatorat al creanței bugetare și întinderea acesteia), nu există un punct de vedere unitar, existând două opinii exprimate.

Judecătorii Secției a II-a civile a Curții de Apel Cluj, precum și judecătorii-sindici din cadrul Tribunalului Sălaj și al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în opinia majoritară, susțin că nu pot fi verificate, în substanță, creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, acestea fiind înscrise în tabelul preliminar de creanțe în baza titlurilor executorii justificative depuse de creditorul bugetar.

În cadrul acestei orientări de principiu a fost exprimat și punctul de vedere în sensul în care înscrierea unei astfel de creanțe ar trebui să fie făcută nu pur și simplu, ci sub condiția rezolutorie a desființării titlului de creanță în cadrul procedurii administrative speciale (cu mențiunea că, pendente conditione, obligația există și își produce efectele ca și cum ar fi pură și simplă).

În esență, în susținerea acestui punct de vedere, au fost relevate următoarele argumente:

Formularea unei contestații, fără să existe vreo dispoziție de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței bugetare.

Existența neîndoielnică a creanței și caracterul său exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, deși contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus în executare, distribuirea către acești creditori a unor sume nefiind altceva decât o formă de executare.

Potrivit art. 215 din Legea nr. 207/2015, ce are corespondent în prevederile art. 278 alin. (1) din aceeași lege, introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. Efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate doar în cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 554/2004.

Din aceste prevederi legale rezultă că titlul de creanță își produce efectele indiferent de formularea contestației administrative și a căii de atac în contenciosul fiscal.

În concluzie, simpla înregistrare a unei contestații, fără să existe vreo dispoziție de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței bugetare.

Tribunalul specializat Cluj

În opinia minoritară, exprimată la nivelul Tribunalului Specializat Cluj, s-a indicat că dispozițiile art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 nu exclud creanțele bugetare contestate de la verificarea efectuată de administratorul/lichidatorul judiciar, deoarece legea procedurală fiscală nu conține vreo dispoziție expresă în acest sens, fiind aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

S-a arătat totuși că, în această situație, soluția cea mai prudentă pe care o poate adopta administratorul/lichidatorul judiciar este aceea a înscrierii creanței bugetare în tabelul preliminar cu valoarea arătată în titlul executoriu contestat, sub condiția rezolutorie a desființării acestui titlu.

În situația în care, în urma verificării, administratorul/ lichidatorul judiciar ajunge la concluzia neîndreptățirii creditorului bugetar de a fi înscris în tabelul preliminar și dispune neînscrierea creanței sale în tabelul preliminar, creditorul bugetar va avea deschisă calea contestației prevăzute de art. 111 din Legea nr. 85/2014, transmițând hotărâri judecătorești pronunțate în ceea ce privește această problemă de drept de către instanțele din raza teritorială a Curții de Apel Cluj, cu mențiunea că, în cadrul lor, au fost analizate prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Curtea de Apel Pitești

Curtea de Apel Pitești a învederat că la nivelul Tribunalului Vâlcea s-a opinat în sensul că administratorul judiciar/lichidatorul nu are atribuția de a verifica creanțele bugetare anterioare deschiderii procedurii, chiar dacă aceste creanțe sunt constatate prin titluri executorii contestate în termen legal în contenciosul administrativ.

Regimul derogatoriu prevăzut de art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 în privința creanțelor fiscale a fost instituit tocmai în considerarea existenței unor acte normative cu caracter special care reglementează modalitatea de contestare a titlurilor executorii fiscale.

Cu alte cuvinte, o decizie de impunere fiscală nu poate fi desființată decât în procedura reglementată de Codul de procedură fiscală și de Legea nr. 554/2004. Deschiderea unei proceduri de insolvență asupra debitorului contestator nu are nicio influență asupra procedurii speciale de soluționare a contestației fiscale care își urmează cursul conform legii speciale. Debitoarea nu poate părăsi calea specială de atac pentru a determina anularea deciziei de impunere într-o procedură neprevăzută de lege pentru acest gen de creanțe, și anume în contestația la tabelul preliminar.

În consecință, atât timp cât titlul de creanță fiscală nu a fost desființat în procedura prevăzută de legea specială, administratorul judiciar are obligația de a înscrie în tabelul preliminar suma menționată în titlu, urmând ca, în cazul în care, în căile de atac specifice, titlul este modificat sau desființat, tabelul creditorilor să fie modificat corespunzător, conform art. 113 din Legea nr. 85/2014.

Tribunalul specializat Argeș

Judecătorii din cadrul Tribunalului Specializat Argeș s-au exprimat în sensul că, potrivit art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, „toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezentul capitol, cu excepția creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești executorii, precum și prin hotărâri arbitrale executorii.”

Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

O dispoziție legală identică conținea și Legea nr. 85/2006, care, la art. 66 alin. (1), prevedea că „toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii”.

Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

Interpretând coroborat cele două alineate și ținând cont că dispozițiile de excepție sunt de strictă interpretare și aplicare, ar rezulta că doar creanțele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate nu sunt supuse verificării. Per a contrario, creanțele bugetare ce rezultă din titluri care au fost contestate în procedură specială ar fi supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar.

Însă, practica judiciară dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 66 din Legea nr. 85/2006 a mers pe o altă interpretare și a aplicat aceste reguli în sensul că nici creanțele bugetare ce rezultă din titluri contestate nu sunt supuse verificării, ci acestea erau trecute în tabelul de creanțe cu suma solicitată, putând fi contestate de debitoare și verificate în procedura specială a contestației administrativ fiscale în fapt, aceste creanțe erau trecute în tabel, fără să fi fost verificate, sub condiția rezolutorie a menținerii titlului de creanță în procedura specială de contestare.

Prin Legea nr. 85/2014 legiuitorul a menținut dispozițiile anterioare, fără a aduce precizări în privința creanțelor bugetare. Se poate deduce că, procedând astfel, a înțeles să confirme practica judiciară majoritară (dacă nu chiar unanimă) dezvoltată anterior în baza art. 66 din Legea nr. 85/2006 și aceasta deoarece, prin numeroase alte dispoziții ale Legii nr. 85/2014, s-a confirmat o orientare jurisprudențială anterioară, tranșând astfel practica neunitară [de exemplu, dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) privitor la prezumția relativă de săvârșire a faptei, art. 5 alin. (1) pct. 20 în privința noțiunii de „creanță certă” etc.].

Prin urmare, se consideră că și în condițiile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii contestate în termenul legal, iar o interpretare contrară ar putea avea drept consecință pronunțarea unor hotărâri contradictorii, atașându-se Sentința nr. 4.545 din 17 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 3.236/90/2012.

Curtea de Apel Târgu Mureș

Curtea de Apel Târgu Mureș a arătat că judecătorii Tribunalului Specializat Mureș și din cadrul Tribunalului Harghita au făcut următoarele precizări:

(i) În situația existenței unei creanțe constatate printr-un act administrativ fiscal, emis în regim de putere publică, contestat în termenul legal, administratorul/ lichidatorul judiciar nu procedează, efectiv, la verificarea acestei creanțe, ci la măsura înscrierii ei provizorii în tabelul de creanțe, detaliind în raportul de activitate situația juridică a acestei creanțe; administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii contestate în termenul legal, pornind de la premisa instituită prin art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014;

(ii) judecătorii-sindici au solicitat administratorului/ lichidatorului judiciar să verifice, periodic, stadiul soluționării contestațiilor administrative/acțiunilor în anulare formulate împotriva titlurilor de creanță fiscală și să facă mențiunile corespunzătoare în rapoartele pe care le-au depus în dosarele de insolvență;

(iii) la soluționarea definitivă a respectivelor contestații administrative/acțiuni în anulare, administratorul/ lichidatorul judiciar a procedat, în funcție de soluțiile adoptate, la înscrierea definitivă a creanței fiscale în tabelul de creanțe, actualizând așadar acest tabel;

(iv) după intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014, nici pe rolul Tribunalului Specializat Mureș și nici pe rolul Tribunalului Harghita nu au fost înregistrate, ca dosare asociate, contestații împotriva unor creanțe fiscale înscrise provizoriu de administratorul/ lichidatorul judiciar, pe motiv că acestea sunt contestate separat – în procedura administrativă, respectiv la instanța de contencios administrativ și fiscal.

Magistrații Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș și-au însușit, în principiu, punctele de vedere anterior redate, specificând și faptul că atribuția administratorului/lichidatorului judiciar de verificare a creanțelor, prevăzută de art. 58 alin. (1) lit. k) și de art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, trebuie interpretată în sensul că nu sunt supuse verificării creanțele bugetare rezultând din titluri executorii, chiar dacă acestea au fost contestate în termen legal, în condițiile art. 205 din Codul de procedură fiscală, respectiv art. 268 din Legea nr. 207/2015.

Ca principiu, verificarea creanțelor trebuie să se înscrie în aria dispozițiilor art. 106 din Legea nr. 85/2014, cu referire la cererile de admitere a creanțelor și la documentele anexate acestora, pentru stabilirea legitimității, valorii și priorității creanțelor, cu observarea termenului de prescripție și a opozabilității actului administrativ fiscal (acest act neproducând efecte decât de la momentul comunicării – ca regulă, conform art. 45 din Codul de procedură fiscală, art. 48 din Legea nr. 207/2015).

S-a exprimat și punctul de vedere potrivit căruia nu ar fi aplicabile prevederile art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind înscrierea provizorie a creanțelor contestate în tabelul preliminar decât în situația în care s-a dispus suspendarea executării actului administrativ fiscal de către organul fiscal sau de către instanța de contencios administrativ, precum și în situația în care obiectul contestației formulate în cadrul procedurii insolvenței îl constituie însuși rezultatul verificării creanței, demers realizat de administratorul/lichidatorul judiciar în temeiul art. 106 din Legea nr. 85/2014.

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, pe fondul cauzei, s-a apreciat că practicianul în insolvență are, conform art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, atribuții de a verifica sub aspect formal creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate, neputând verifica pe fond aceste creanțe.