Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 11/2016 (M. Of. nr. 436/10.06.2016): Dispozițiile art. 105 alin. (1), (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

13 iun. 2016
Vizualizari: 5162

Despre

  • Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 11/2016
  • M. Of. nr. 436/10.06.2016)
  • Dispozițiile art. 105 alin. (1), (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

Curtea de Apel Suceava

A precizat că problema creanțelor bugetare constatate prin titluri executorii, în condițiile în care acestea din urmă sunt contestate în termen legal, a fost discutată și la întâlnirile reprezentanților curților de apel pentru unificarea practicii judiciare în materie comercială de la Craiova din 27-28 aprilie 2015 și, respectiv, Cluj-Napoca din 5- 6 noiembrie 2015, la care s-a decis, în unanimitate, că formularea unei contestații, fără să existe vreo dispoziție de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței bugetare.

Existența neîndoielnică a creanței și caracterul său exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, deși contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus în executare, distribuirea către creditori a unor sume nefiind altceva decât o formă de executare. În acest caz, dacă ulterior se admite contestația și titlul este anulat, devin pe deplin aplicabile dispozițiile privind executarea pe riscul creditorului și întoarcerea executării. De altfel, fiind titlu executoriu, în temeiul acestuia, chiar contestat, atât timp cât nu s-a dispus suspendarea, se poate solicita inclusiv deschiderea procedurii, deoarece, potrivit art. 278 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 207/2015, introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.

Așadar, administratorul judiciar nu poate verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii contestate, în caz contrar, acesta substituindu-se instanței de contencios administrativ și fiscal, căreia îi revine competența exclusivă de a verifica legalitatea unui act administrativ fiscal, ceea ce nu poate fi primit.

Totuși, în ipoteza în care, în cadrul procedurii administrative, s-ar dispune suspendarea titlului executoriu, este evident că respectiva creanță bugetară pretinsă nu ar mai avea caracterul exigibil cerut de lege, caz în care administratorul judiciar, neputând să procedeze la verificarea caracterului cert și lichid al creanței, poate opta pentru înscrierea creanței în discuție în tabelul preliminar, sub condiția suspensivă a respingerii contestației introduse pe cale administrativă, cu toate consecințele ce decurg din această împrejurare, astfel cum acestea sunt statuate de prevederile legii-cadru în materie – Legea nr. 85/2014.

Tribunalul Suceava

În cadrul întâlnirii privind problemele de practică neunitară pentru perioada iulie-septembrie 2015, a fost exprimat un punct de vedere majoritar în sensul că existența acțiunilor pe rolul instanțelor de drept comun reprezintă un eveniment viitor și nesigur care echivalează cu o condiție rezolutorie și, prin urmare, se impune înscrierea acestor creanțe sub această condiție, aceasta și pentru a permite practicianului în insolvență să actualizeze tabelul de creanțe în acord cu soluția pronunțată, înaintând minutele întâlnirilor și, cu titlu de practică judiciară, Încheierea din 22 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. 1.851/86/2014/a1.

Curtea de Apel Craiova

A arătat că, în interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, practica judiciară la nivelul Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă este în sensul că verificarea creanțelor bugetare constatate prin titluri executorii în cadrul procedurii insolvenței are loc sub aspectul existenței titlului executoriu și al intervenirii prescripției executării, titlul de creanță (creanță certă, lichidă și exigibilă) putând fi analizat doar în cadrul procedurii de contencios fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală de instanța de contencios administrativ, atașându-se Decizia nr. 16/2016 din 19 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.032/63/2015/A1, și Decizia nr. 379/2014 din 25 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.421/104/2013/A1.

Tribunalul Dolj

A menționat că, deși din textul de lege ar rezulta că pot fi verificate creanțele bugetare constatate prin titluri executorii ce sunt contestate, această operațiune nu poate fi efectuată, întrucât actul administrativ produce efecte de la data comunicării, fiind executoriu, precum și pentru faptul că legea specială stabilește posibilitatea suspendării executării, anulării sau modificării actului fiscal în procedura de contestare a acestuia, procedură strict reglementată (procedură prealabilă, contestarea deciziilor).

În teză contrară, ar însemna ca administratorul judiciar să facă propriile verificări asupra actelor fiscale, ignorând caracterul executoriu, să înscrie creditoarea cu o sumă mai mică, lăsând fără aplicare dispozițiile din Codul de procedură fiscală, fapt ce ar însemna ca acesta să se transforme practic într-o instanță de judecată, în acest sens, anexându-se Sentința nr. 550/2015 din 6 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 14.092/63/2013/a1, și Sentința civilă nr. 1.175/2015 din 10 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 7.323/63/2015/a1.

Tribunalul Gorj

Opinia exprimată este în sensul în care administratorul/lichidatorul judiciar nu poate recurge la o verificare a creanței bugetare prin procedura instituită de legea insolvenței, respectiv să verifice temeinicia cererii de creanțe, caracterul cert, lichid și exigibil.

Administratorul/Lichidatorul judiciar verifică dacă titlul executoriu din care rezultă creanța bugetară este contestat sau necontestat.

În cazul în care titlul executoriu este necontestat, va înscrie creanța cu cuantumul din titlu.

În cazul în care titlul executoriu este contestat, în întregime sau parțial, administratorul/lichidatorul judiciar va înscrie partea de creanță necontestată ca fiind creanță bugetară, iar partea de creanță contestată o va înscrie provizoriu, până la soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ, așa cum rezultă din Sentința nr. 571/2015 din 30 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.937/95/2015/a1, anexată în copie.

Discutabilă este modalitatea de înscriere a creanței cuprinse în titlul executoriu contestat (sau partea de creanță contestată), respectiv cu caracter provizoriu sau sub condiție suspensivă.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Legea insolvenței nu definește noțiunile de „creanță provizorie”, respectiv „creanță sub condiție”, însă referiri la creanțele nescadente sau sub condiție se găsesc în art. 102 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, care prevede: „creanțele nescadente sau sub condiție la date deschiderii procedurii vor fi admise la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezentul titlu”.

Alin. (5) al aceluiași articol prevede că dreptul de vot și dreptul la distribuție ale titularilor creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv ale titularilor creanțelor a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, se nasc numai după îndeplinirea condiției.

Pentru ca o creanță să fie sub condiție suspensivă, cu efectele prevăzute în alin. (5) al art. 102 din Legea nr. 85/2014, este necesar ca în actul juridic generator al dreptului de creanță al creditului părțile să fi reglementat o astfel de condiție.

Se reține că „evenimentul viitor și sigur” drept condiție a creanței trebuie să rezulte din cuprinsul convenției părților, actul juridic izvor al dreptului de creanță, nicidecum nu reprezintă modul de interpretare a convenției părților, respectiv a modalității exercitării drepturilor și obligațiilor corelative izvorâte din actul juridic respectiv.

Astfel, atât art. 1.017 din Codul civil din 1864, cât și art. 1.400 din actualul Cod civil reglementează faptul că dreptul afectat de o condiție suspensivă se naște doar de la momentul îndeplinirii evenimentului viitor și incert „prefigurat de către părți.

O primă consecință a acestei teze este aceea că o condiție suspensivă este eminamente o clauză contractuală sau, în mod excepțional, o prevedere a unui act juridic unilateral, fiind astfel o manifestare de voință intrinsecă izvorului de obligații din care derivă. A doua consecință privește însuși efectul condiției suspensive, respectiv nașterea dreptului subiectiv civil, care, în procedura insolvenței, este însăși creanța solicitată a fi înscrisă în tabelul de creanțe.

Așadar, punctul de vedere este în sensul înscrierii creanței din titlul executoriu contestat, în mod provizoriu, prin analogie cu dispoziția de la art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, care prevede înscrierea provizorie a creanțelor ce fac obiectul contestației la tabelul de creanțe, dedusă judecății judecătorului-sindic, până la soluționarea pe fond a cauzei, situație similară cu soluționarea definitivă în acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată împotriva titlului executoriu din care rezultă creanța bugetară ce se solicită a se analiza în procedura insolvenței, în acest sens fiind Sentința nr. 571/2015 din 30 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.937/95/2015/a1.

Tribunalul Olt

Judecătorii Tribunalului Olt și-au însușit opinia exprimată la întâlnirea reprezentanților curților de apel pentru unificarea practicii judiciare în materia comercială de la Craiova, din 27- 28 aprilie 2015, la care s-a decis, în unanimitate, că înregistrarea unei contestații, fără să existe vreo dispoziție de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței fiscale.

Existența neîndoielnică a creanței și caracterul exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, deși contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus în executare, distribuirea către acești creditori a unor sume nefiind altceva decât o formă de executare. În acest caz, dacă ulterior se admite contestația și titlul este anulat, devin pe deplin aplicabile dispozițiile privind executarea pe riscul creditorului și întoarcerea executării.

De altfel, fiind titlu executoriu, în temeiul acestuia, chiar și contestat, atât timp cât nu s-a dispus suspendarea, se poate cere inclusiv deschiderea procedurii.

Simpla înregistrare a unei contestații, fără să existe vreo dispoziție de suspendare a executării titlului executoriu, nu afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței fiscale. În consecință, creanța se va înscrie în tabel ca o creanță fiscală, pură și simplă, neafectată de condiție.

Nefiind suspendat, titlul executoriu poate fi pus în executare, distribuirea către creditori a unor sume nefiind altceva decât o formă de executare.

Curtea de Apel Iași

A învederat că opinia judecătorilor-sindici ce își desfășoară activitatea la tribunalele Iași și Vaslui este aceea că prevederile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 sunt similare cu cele ale art. 66 din Legea nr. 85/2006, creanțele bugetare constatate printr-un titlu executoriu – act administrativ fiscal fiind exceptate de la verificare.

Curtea de Apel Brașov

A arătat că practica acestei instanțe este în sensul că, ori de câte ori titlul creditorului este contestat, administratorul/lichidatorul judiciar procedează la o înscriere provizorie a creanței, fără o verificare pe fond a titlului.

Dacă titlul creditoarei este anulat pentru rațiuni de formă, fără a avea loc o judecată a fondului, administratorului/lichidatorului îi revine sarcina de a proceda la verificarea creanței, iar, ulterior, judecătorului-sindic îi revine competența judecării eventualelor contestații, în condițiile art. 59 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, atașând Decizia civilă nr. 1.542/2015 din 17 noiembrie 2015, pronunțată de această instanță în Dosarul nr. 3.894/62/2014/a1, din care reiese aplicarea prevederilor art. 102 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, pentru care însă nu s-a dispus suspendarea.

Tribunalul Covasna

Judecătorii-sindici din cadrul Tribunalului Covasna și-au exprimat următorul punct de vedere: art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 prevede că nu sunt supuse procedurii de verificare „creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale”.

Per a contrario, când există un titlu executoriu contestat (de exemplu, o decizie de impunere), lichidatorul are obligația să verifice creanța constatată în respectivul titlu și, în cazul în care o găsește a fi valabilă, o va înscrie, sub condiție, în tabelul de creanțe.

Curtea de Apel Alba Iulia

A comunicat faptul că judecătorii din cadrul Secției a II-a civile, cu excepția completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu chestiunea de drept privind interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, în Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2 al Curții de Apel Alba Iulia, apreciază că de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar sunt exceptate creanțele bugetare constatate prin acte administrativ fiscale, instanței de contencios administrativ revenindu-i o asemenea competență, în cazul exercitării căii de atac a contestației administrative, în acest sens fiind pronunțată Decizia nr. 554 din 18 noiembrie 2015 în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a2 a Curții de Apel Alba Iulia, comunicată Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerându-se că noile dispoziții ale Legii nr. 85/2014 nu aduc modificări de substanță care ar schimba situația creanțelor bugetare contestate în procedura administrativă reglementată de o lege specială, sub aspectul practicii constante, întemeiate pe dispozițiile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Astfel, argumentele sunt deopotrivă valabile, atât Legea nr. 85/2006, cât și Legea nr. 85/2014 exceptând de la procedura de verificare creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, conținutul textelor art. 66 alin. (2) și art. 105 alin. (2) fiind identic.

Diferența de conținut între dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și prevederile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 nu are vreo influență asupra chestiunii de tranșat, având ca obiect înscrierea în procedura insolvenței a creanțelor bugetare ce fac obiectul unei acțiuni în contencios administrativ distincte și care trebuie interpretată în contextul prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.

Tribunalul Hunedoara

Opinia unanimă a judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara, nefiind înregistrate pe rol astfel de contestații, a fost în sensul că aceste creanțe trebuie înscrise în tabel conform art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, fără verificare, însă drept creanțe provizorii, atribuția verificării lor pe fond revenind instanței de contencios administrativ învestite cu soluționarea acțiunii în anulare.

Tribunalul Sibiu

Judecătorii Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Sibiu, care judecă în completuri specializate cauze de insolvență, au apreciat că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar doar constată existența unor contestații împotriva creanțelor bugetare, trecând aceste creanțe în tabel, sub condiție.

Curtea de Apel Bacău

Curtea de Apel Bacău a învederat că judecătorii-sindici din cadrul Secției a II-a civile și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Bacău apreciază că lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, acesta verificând doar dacă există un titlu, care să aibă la bază un titlu de creanță, dacă a fost sau nu contestat în contencios administrativ și dacă s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor actului administrativ.

Tribunalul Neamț

A comunicat Încheierea de ședință din data de 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.787/103/2015/a1, din care rezultă că s-a respins excepția inadmisibilității contestației formulate de către debitor, și a arătat că, la nivelul acestei instanțe, s-a dispus înscrierea, în mod provizoriu, în tabelul definitiv a unei creanțe bugetare până la soluționarea, în mod definitiv, a contestației administrativ fiscale formulate împotriva deciziei de impunere.

Curtea de Apel Timișoara

A comunicat faptul că, în interpretarea prevederilor legale incidente în cauză, soluția adoptată de practica judiciară cristalizată la nivelul secției este aceea de a înscrie astfel de creanțe în tabelele de creanțe ale debitoarelor cu mențiunea sub condiție, în acord cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. 69 din Legea nr. 85/2014, fiind exprimată și opinia (nevalorizată în decizii până la această dată) în sensul că acest tip de creanțe ar trebui înscrise în tabel cu mențiunea „în litigiu”.

Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 11/2016 (M. Of. nr. 436/10.06.2016): Dispozițiile art. 105 alin. (1), (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență was last modified: iunie 10th, 2016 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.