Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 8/2018 (M. Of. nr. 539/28.06.2018): Art. 196 („Vătămarea corporală din culpă”) alin. (1) NCP
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Sumar |
Decizia ÎCCJ nr. 8/2018 (M. Of. nr. 539 din 28 iunie 2018) | (Complet DCD/P) | Art. 196 alin. (1) NCP | Existența infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiționată de o anumită limită a îmbibației alcoolice |
În M. Of. nr. 539 din 28 iunie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 8/2018 cu privire la următoarea chestiune de drept: „dacă pentru întrunirea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv „(…) sub influența băuturilor alcoolice (…)”, trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibație de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibație alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârșește o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislație.”
Obiectul chestiunii de drept
Art. 196 („Vătămarea corporală din culpă”) alin. (1) Cod penal
„(1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) [Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă] săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Opiniile instanțelor judecătorești
Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, s-au conturat două opinii:
Într-o primă opinie s-a susținut că pentru întrunirea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv „sub influența băuturilor alcoolice”, trebuie interpretată în sensul că, indiferent de gradul de îmbibație alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârșește o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de lege.
În cea de a doua opinie s-a susținut că pentru întrunirea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv „sub influența băuturilor alcoolice”, trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibație de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal.
Opinia Parchetului de pe lângă ÎCCJ
Parchetul de pe lângă ÎCCJ a susținut că, în interpretarea dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, sintagma „sub influența băuturilor alcoolice” trebuie interpretată în sensul că, indiferent de gradul de îmbibație alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârșește o vătămare corporală din culpă în această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin orice mijloc de probă.
Opinia judecătorului-raportor
Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul admiterii sesizării Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 4.920/270/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă pentru întrunirea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «(…) sub influența băuturilor alcoolice (…)», trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibație de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibație alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârșește o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislație” și statuării că, în interpretarea dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice, existența infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiționată de o anumită limită a îmbibației alcoolice.
Prin Decizia nr. 8/2018, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău.
Înalta Curte a stabilit faptul că, în interpretarea dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice, existența infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiționată de o anumită limită a îmbibației alcoolice.