Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 16/2019 (M. Of. nr. 879/01.11.2019): Art. 583 din C. proc. pen. – serviciul de probațiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepțiunea art. 425^1 alin. (2) teza I din C. proc. pen.
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Act normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 16/2019 (M. Of. nr. 879 din 1 noiembrie 2019) | Complet DCD/P | C. proc. pen. | Art. 425^1 alin. (2) teza I rap. la art. 34, art. 583 | În cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din C. proc. pen., serviciul de probațiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepțiunea art. 425^1 alin. (2) teza I din C. pro. pen. raportat la art. 34 teza finală din același cod. |
În M. Of. nr. 879 din 1 noiembrie 2019, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/P) nr. 16/2019 referitoare la dezlegarea următoarei chestiuni de drept în materie penală: „dacă serviciul de probațiune face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 425^1 alin. (2) din C. Proc. Pen. raportat la art. 34 din C. Proc. Pen., cu aplicarea art. 29 din C. proc. pen. care definesc noțiunea de subiect procesual și respectiv de participant la procesul penal”.
Astfel, Înalta Curte a stabilit că în cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din C. proc. pen., serviciul de probațiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepțiunea art. 425^1 alin. (2) teza I din C. pro. pen. raportat la art. 34 teza finală din același cod.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 34, art. 425^1 alin. (2) teza I și art. 583 din Codul de procedură penală
„Art. 34 – Alți subiecți procesuali
În afara participanților prevăzuți la art. 33, sunt subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.
(…)
Art. 425^1 alin. (2) teza I
(…)
(2) Pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane, dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător
(…)
Art. 538 – Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară
(1) Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedește că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după rejudecare s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare.
(3) Persoana prevăzută la alin. (1) și persoana prevăzută la alin. (2) nu vor fi îndreptățite să ceară repararea de către stat a pagubei suferite dacă, prin declarații mincinoase ori în orice alt fel, au determinat condamnarea, în afara cazurilor în care au fost obligate să procedeze astfel.
(4) Nu este îndreptățită la repararea pagubei nici persoana condamnată căreia îi este imputabilă în tot sau în parte nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit”.
Jurisprudența instanțelor naționale în materie
În ceea ce privește modul în care instanțele judecătorești au înțeles să interpreteze și să aplice dispozițiile ce formează obiectul recursului în interesul legii, se remarcă existența practicii neunitare, sens în care au fost identificate următoarele două orientări jurisprudențiale:
– serviciul de probațiune face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, fiind circumscris sintagmei „orice altă persoană sau organ prevăzut de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile penale”, în sensul 425^1 alin. (2) raportat la art. 34 și art. 29 din C. proc. pen.;
– serviciul de probațiune nu face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul 4251 alin. (2) din C. proc. pen., raportat la art. 34 din C. proc. pen., cu aplicarea art. 29 din C. proc. pen.
Punctul de vedere al PÎCCJ
Prin Adresa nr. 1.197/C/1.468/III-5/2019 din data de 20 iunie 2019, PÎCCJ a comunicat opinia conform căreia serviciul de probațiune face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 34 cu aplicarea art. 29 din același cod.
Jurisprudența Curții Constituționale
La nivelul Curții Constituționale, nu a fost identificată jurisprudență relevantă în cauză.
Raportul asupra sesizării privind dezlegarea chestiunii de drept
Judecătorul raportor nu a exprimat o opinie în cauza de față.
Prin Decizia nr. 16/2019, ÎCCJ (Complet DCD/P) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 2.615/101/2018, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă serviciul de probațiune face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 425^1 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 34 din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedură penală care definesc noțiunea de subiect procesual și respectiv de participant la procesul penal”.
Astfel, Înalta Curte a stabilit că „în cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală, serviciul de probațiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepțiunea art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală raportat la art. 34 teza finală din același cod”.