283 views
|
Decizia ÎCCJ |
Complet ÎCCJ | Act normativ | Sumar |
| Decizia ÎCCJ nr. 189/2025
(M. Of. nr. 522 din 4 iunie 2025) |
Complet DCD | Art. 219^1 alin. (1), (1^2) şi (3) lit. a) şi b) din Codul penal | În cazul infracţiunii de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, prevăzută de art. 219^1 alin. (1), alin. (1^2) şi alin. (3) lit. a) şi b) din Codul penal, pentru întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii nu este necesară şi îndeplinirea condiţiei privind urmărirea scopului obţinerii unei satisfacţii sexuale. |
În M. Of. nr. 522 din data de 4 iunie 2025 s-a publicat Decizia ÎCCJ nr. 189/2025 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în cazul infracţiunii de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, prevăzută de dispoziţiile art. 219^1 alin. (1), (1^2) şi (3) lit. a) şi b) din Codul penal, pentru întrunirea elementelor de tipicitate a faptei este necesară şi îndeplinirea condiţiei privind urmărirea scopului obţinerii unei satisfacţii sexuale?”.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Codul penal
Agresiunea sexuală săvârşită asupra unui minor
„Art. 219^1
(1) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute la art. 2181, comis de un major asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 9 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(…)
(1^2) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute la art. 2181, comis de un major asupra unui minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(…)
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt comise în una din următoarele împrejurări:
a) fapta a fost comisă de către un membru de familie al minorului sau de către o persoană care convieţuieşte cu minorul;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia cauzată de boală, handicap psihic sau fizic, de o situaţie de dependenţă ori de o stare de incapacitate fizică sau psihică;
(…) maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani”.
Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 189/2025
Prin Decizia nr. 189/2025, ÎCCJ (Complet DCD) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în cazul infracţiunii de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, prevăzută de dispoziţiile art. 219^1 alin. (1), (1^2) şi (3) lit. a) şi b) din Codul penal, pentru întrunirea elementelor de tipicitate a faptei este necesară şi îndeplinirea condiţiei privind urmărirea scopului obţinerii unei satisfacţii sexuale?” și, în consecință, a stabilit că: „În cazul infracţiunii de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, prevăzută de art. 219^1 alin. (1), alin. (1^2) şi alin. (3) lit. a) şi b) din Codul penal, pentru întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii nu este necesară şi îndeplinirea condiţiei privind urmărirea scopului obţinerii unei satisfacţii sexuale”.
