Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 7/2015: Plățile voluntare eșalonate în temeiul O.U.G. nr. 71/2009. Întreruperea termenului de prescripţie pentru acordarea dobânzii penalizatoare (M. Of. nr. 461/26.06.2015)

În M. Of. nr. 461 din 26 iunie 2015, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 7/2015 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și art. 17 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă (rep. M. Of. nr. 11 din 15 iulie 1960; ult. abrogat), raportate la dispozițiile O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (M. Of. nr. 416 din 18 iunie 2009; cu modif. ult.), aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, în sensul dacă introducerea acțiunii pentru debitul principal și plățile voluntare, eșalonate în temeiul unui act normativ, efectuate în baza unui titlu executoriu, întrerup sau nu termenul de prescripție a dreptului material la acțiune și pentru drepturile accesorii debitului principal, termen ce a început să curgă de la data scadenței dreptului principal.

 

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Art. 16 lit. a) și b) Decretul nr. 167/1958

„Prescripția se întrerupe:

a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.

În raporturile dintre organizațiile socialiste, recunoașterea nu întrerupe curgerea prescripției;

b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent”.

Art. 17 alin. (3) Decretul nr. 167/1958

„În cazul cînd prescripția a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecată ori de arbitrare sau printr-un act începător de executare, noua prescripție nu începe să curgă cât timp hotărârea de admitere a cererii nu a rămas definitivă sau, în cazul executării, până la îndeplinirea ultimului act de executare”.

 

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

ÎCCJ nu a statuat anterior asupra acestei chestiuni de drept, neavând competență în litigii de conflicte de muncă.

Din analiza jurisprudenței transmise de curțile de apel cu privire la prescripția dreptului la acțiune prin care se solicită plata de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în condițiile O.U.G. nr. 71/2009, se constată existența următoarelor orientări jurisprudențiale:

1. Sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) lit. a) din Decretul nr. 167/1958, iar termenul de prescripție a fost întrerupt prin recunoașterea pe care debitorul a realizat-o prin plățile parțiale efectuate în temeiul O.U.G. nr. 75/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2009, și O.U.G. nr. 71/2009. În consecință, s-a dispus obligarea la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale de la data titlului executoriu.

2. Termenul de prescripție curge de la data scadenței obligației de plată neexecutate (debitului principal), acesta fiind momentul de la care a fost cauzat prejudiciul ce se cere a fi reparat. În acest sens au fost avute în vedere dispozițiile art. 171 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii din 2003), ale art. 12 din Decretul nr. 167/1958, ale art. 1088 din Codul civil din 1864 și ale art. 1535 și art. 2503 alin. (2) din Codul civil din 2009 și s-a apreciat că introducerea acțiunii pentru debitul principal și plățile voluntare, eșalonate în temeiul unui act normativ, efectuate în baza titlului executoriu, nu întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune și pentru drepturile accesorii debitului principal.

Daunele-interese moratorii în cazul titlurilor executorii a căror executare a fost eșalonată în baza O.U.G. nr. 71/2009 se acordă pentru o perioadă de 3 ani anterior datei introducerii cererii de chemare în judecată prin care se solicită plata acestor dobânzi.

3. Dobânda legală se acordă de la data introducerii cererii de chemare în judecată pentru daunele-interese moratorii, respectiv de la data introducerii cererii de chemare în judecată pentru debitul principal.

4. Dobânda legală se acordă de la data intrării în vigoare a O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, și până la data plății efective a fiecărei tranșe, în condițiile respectării graficului de eșalonare prevăzut de O.U.G. nr. 71/2009.

Jurisprudența Curții Constituționale

În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate elemente relevante cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul respectivei sesizări.