Decizia CCR privind refuzul şefului statului de revocare din funcţie a procurorului-şef DNA, în atenţia presei străine

Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat miercuri în legătură cu refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi.

„CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și președintele Klaus Iohannis, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi. CCR arată că, pentru soluționarea acestui conflict, președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”, scrie News.ro.

News.ro scrie și despre reacția ministrului justiției, Tudorel Toader.

„Ministrul justiției, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Toader mai susține că șeful statului nu are nici o abilitate legală pentru evaluarea competențelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiției”, arată News.ro.

Procurorii DNA au reacționat față de decizia CCR, arătând că sunt îngrijorați „față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor”.

„În contextul discuțiilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională a României (CCR) la data de 30 mai 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere exprimat de procurorii DNA. Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție”, transmit procurorii DNA, notează Mediafax.

Cotidianul prezintă și reacția președintelui Comisiei Juridice din Senat, Robert Cazanciuc.

„Decizia CCR era previzibilă după Decizia nr. 45, când Curtea a spus foarte clar că Președintele României nu are, potrivit Constituției României, atribuții referitoare la procurori. Președintele trebuia să ia act de acest lucru și să aibă o altă atitudine atunci când ministrul justiției i-a trimis o cerere de revocare. Președintele României nu are niciun fel de instrument legal pentru a verifica dacă un procuror este sau nu adecvat într-o funcție de conducere”, a spus senatorul Cazanciuc, scrie Cotidianul.

Presa relatează astăzi și despre protestele care au urmat la scurt timp după decizia CCR, în Capitală și în marile orașe din țară.

„Peste o mie de oameni s-au strâns, miercuri seară, în Piața Victoriei din Capitală, ca urmare a deciziei CCR. Oamenii strigă «Infractorii», «Hoții», huiduie, suflă în vuvuzele și flutură steaguri, cerând, în același timp, demisia Guvernului”, relatează News.ro.

Presa străină scrie și ea, astăzi, despre decizia CCR și reacțiile de la București.

„Șeful statului român «nu are puteri discreționare» în acest domeniu și este necesar, astfel, «să emită un decret de revocare», în urma cererii Ministerului Justiției, arată CCR într-o decizie fără apel, care reprezintă o victorie majoră pentru Guvernul social-democrat, comentează AFP”, citată de News.ro.

„După ce au ajuns la putere în decembrie 2016, PSD și ALDE au căutat să plaseze justiția sub un control mai strâns al Executivului. […] În ultimii patru ani, DNA-ul lui Kovesi a anchetat 60 de oficiali români de rang înalt, incusiv un premier și peste 40 de parlamentari, dar și numeroși români bogați, notează Deutsche Welle”, relatează News.ro.

„Plecarea lui Kovesi ar reprezenta o lovitură la adresa DNA, respectată de români obișnuiți, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite, comentează AP”, mai arată News.ro.

„Hotărârea CCR limitează puterile președintelui și acordă ministrului justiției, numit politic, un control mai mare asupra procurorilor, într-unul dintre cele mai corupte state membre UE, comentează Reuters”, citată de News.ro.

Salariile gardienilor din penitenciare este un alt subiect despre care presa scrie azi.

„Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică, joi, un proiect de ordin privind condițiile de acordare a majorării de 75% din salariul de funcție pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, începând cu 1 aprilie 2018, de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare”, scrie azi Agerpres.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a anunțat joi că a formulat o plângere penală împotriva ministrului justiției, Tudorel Toader, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și încălcare a dreptului de reprezentare sindicală.

Potrivit unui comunicat al FSANP transmis Agerpres, „plângerea a fost depusă miercuri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a refuzului lui Tudorel Toader de a permite participarea reprezentanților sindicali la negocieri”.

„Judecătoarea Camelia Bogdan a fost din nou suspendată din funcție de secția de judecători a CSM. Și ministrul justiției, Tudorel Toader, a fost prezent la ședința CSM în care s-a luat această decizie”, mai notează azi Cotidianul.

Seară frumoasă!