Debut de guvernare cu proteste

Nici nu s-a instalat bine noul guvern Tudose și au apărut primele proteste în Capitală.

„Câteva sute de persoane de toate vârstele au mărșăluit duminică seara pe străzile Capitalei, nemulțumite de desemnarea lui Mihai Tudose ca prim-ministru și de unele decizii ale Curții Constituționale, precum cea care obligă Parlamentul la impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu. Protestatarii s-au adunat în Piața Victoriei și au plecat în marș spre Parlament. De la Universitate, numărul lor s-a redus considerabil, pentru că a început să plouă. Cei rămași au ajuns la Palatul Parlamentului. După aproximativ trei ore, protestul s-a încheiat la Piața Constituției”, scrie Cotidianul.

„Protestatarii au scandat „PSD, ciuma roșie!”, „Nu vrem să fim o nație de hoți”, „Hoții!” și „Justiție, nu corupție”, „Jos Tăriceanu, Dragnea și Dorneanu!”, „DNA, să vină să vă ia!”, „Nu scăpați!”, „Nu cedăm!”. (…) Marșul a fost intitulat „Împreună salvăm țara de corupți”, mai notează Cotidianul. Protestele au încetat odată cu întețirea ploii.

Pe  2 iulie a.c., în prima duminică din luna iulie, potrivit  H.G. nr. 364/1994 sărbătorim Ziua Justiției. Cu acest prilej, „Ministrul justiției, Tudorel Toader, arată, într-un mesaj de Ziua Justiției, că „justiția este și trebuie să rămână un serviciu de interes public, un serviciu în slujba cetățeanului, un pilon al statului de drept”, adăugând că „modul de înfăptuire a justiției influențează dezvoltarea personalității umane”, scrie News.ro.

În mesajul său postat duminică, pe pagina sa de Facebook, cu titlul „Vivat Justiția!”, citat de News.ro, ministrul Toader felicită „marea familie juridică, pe fiecare participant la activitatea de înfăptuire a justiției, care își desfășoară activitatea cu pasiune, competență, în limite legale și cu respectarea exigențelor constituționale”.

Agerpres scrie despre o propunere a senatorului Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice a Senatului.

Acesta propune, într-o scrisoare adresată președintelui CSM, Mariana Ghena, și ministrului justiției, Tudorel Toader, „instituirea printr-un Memorandum a unui mecanism de consultare permanentă între puterile Legislativă, Executivă și Judecătorească, prin care să se stabilească și ca modificările/completărilor codurilor să se poată face o singură dată pe an”, notează Agerpres.

În documentul publicat duminică pe pagina sa de socializare, senatorului Robert Cazanciuc arată că: „prin acordul politic respectiv ar trebui să se convină și ca deciziile Curții Constituționale a României ce reclamă modificări normative în materia drepturilor fundamentale să fie aplicate de îndată”, mai scrie Agerpres.

Azi ministrul justiției: „a organizat o dezbatere publică privind modificarea și completarea dispozițiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curții Constituționale a României”, mai notează Agerpres.

În cadrul dezbaterilor, care au debutat la ora 10.00, au existat mai multe puncte de vedere în legătură cu stabilirea prag valoric de la care putem vorbi de infracțiunea de abuz în serviciu.

„Judecătoarea Gabriela Baltag de la CSM a declarat că „nu putem avansa o sumă valoare concretă, putem ține cont de recomandările CCR, Comisiei de la Veneția și toate cele menționate de alte curți constituționale de prestigiu, care vorbesc despre un prag înalt, adică semnificativ, nu derizoriu”. Judecătoarea a precizat că este obligatoriu să vină cu un prag înalt, „nu 1 leu sau 2”, iar răspunderea penală trebuie să intervină în situația în care celelalte răspunderi nu sunt incidente”, scrie Mediafax. 

Mediafax redă și punctul de vedere al Parchetului General în această chestiune.

„De la Parchetul General, procurorul Adriana Șandru și consilierul Predescu au expus poziția lor „constantă”. Ei susțin că nu ar trebui stabilit un prag pentru abuzul în serviciu: „Această incriminare nu poate fi condiționată de existența unui prejudiciu”, mai arată Mediafax.

Românii trăiesc în două Românii paralele, una în Capitală, preocupată de dezbaterile Guvernului, de consolidarea democrației, de soarta unor politicieni corupții și cealaltă interesată mai mult de menținerea locurilor de muncă și de activitățile care le pot asigura subzistența.

În provincie, la sate, oamenii sunt preocupați de soarta culturilor agricole și de subvențiile agricole care au întârziat, odată cu criza guvernamentală.

„Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat, sâmbătă, la Botoșani, că plata subvențiilor agricole aferente anului în 2017 către fermieri va fi făcută începând cu 15 octombrie”, scrie Agerpres.

Și pentru că vorbim de subvenții ar mai trebui spus că fermierii au primit o veste bună și de la ministrul finanțelor.

„Peste 33,7 milioane de euro este suma totală care a fost plătită într-o singură zi – 30 iunie 2017 – pentru „sprijinul cuplat la vegetal”, așa cum e definit în normele legale. Circa 11.091 este numărul total de de fermieri vor încasa subvenții, aferente lucrărilor la culturile vegetale, în campania 2016. Întreaga sumă se acordă de la bugetul statului, prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) și, ulterior, după trimiterea întregii documentații la Bruxelles, va fi rambursată din fondurile europene alocate domeniului, scrie News.ro.

News.ro mai precizează că suma achitată fermierilor cu titlu de subvenții „a plasat România, în premieră, pe primul loc în Europa, în clasamentul utilizării resurselor financiare alocate agriculturii”.

Seară frumoasă!