190 views
„Cum va arăta bugetul României pentru anul 2022?” este întrebarea cu care deschidem Revista din această seară. Acum, înainte ca bugetul să fie prezentat în Parlament, economiştii se întreabă dacă vor fi introduse taxe noi sau dacă actualele taxe urmează să fie majorate. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, afirma, joi, că bugetul pe anul viitor va fi construit în aşa manieră încât să nu fie introduse taxe noi.
„Orice analiză şi modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul privat”, a transmis ministrul Câciu, scrie News.ro.
„M-am întâlnit astăzi cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru a transmite clar că, aşa cum am promis, vom construi bugetul pe anul 2022 fără a introduce noi taxe. Ştiu că regulile esenţiale în relaţia cu economia sunt predictibilitatea fiscal-bugetară şi dialogul cu mediul socio-economic. De aceea, orice analiză şi modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul privat”, a scris, joi, pe Facebook, ministrul Finanţelor, mai arată News.ro.
Ministrul Finanţelor mai susţine că „bugetul pe 2022 va fi unul care să susţină financiar toţi producătorii din România”, după cum mai notează News.ro.
Presa mai scrie că programul social negociat de PSD cu PNL şi UDMR pentru formarea noii coaliţii începe să fie pus în aplicare.
„Ministrul Muncii, Marius Budăi, anunţă semnarea ordonanței privind majorarea alocațiilor pentru copii și a pensiei minime. În ceea ce privește banii pe care pensionarii ar urma să îi primească în ianuarie, Budăi spune că există discuții despre forma finală a deciziei. (…) Cea de-a doua ordonanță se referă la majorarea pensiei minime de la 800 de lei la 1.000 de lei, iar valoarea punctului de pensie va crește de la 1.442 lei la 1.586 lei. Întrebat ce se întâmplă în coaliție în legătură cu a 13-a pensie care ar urma să fie acordată pensionarilor care au venituri sub 1.600 de lei, ministrul Muncii a ținut să precizeze că nu este vorba despre a 13-a pensie, ci despre o sumă de bani care se va acorda o singură dată, în luna ianuarie, astfel încât cei cu pensii mai mici să fie protejați în fața valului de scumpiri. (…) Întrebat dacă există dispute în coaliție în legătură cu acest subiect, cu atât mai mult cu cât deficitul ar fi destul de mare, și dacă există și varianta potrivit căreia oamenii să nu mai primească, Budăi a răspuns că există discuții pentru forma finală a deciziei, nu dacă se vor da banii sau nu”, relatează Cotidianul.
Şi, tot ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat, joi, că salariul minim pe economie va fi, de la 1 ianuarie 2022, de 2.550 de lei.
„Salariul minim pe economie, de la 1 ianuarie, va fi de 2.550 de lei. De asemenea, vă informez că am discutat cu premierul şi am discutat şi în coaliţie, voi convoca un Consiliu Naţional Tripartit pentru o primă întâlnire cu noul Guvern pentru că ne dorim şi îmi doresc foarte mult ca dialogul social să fie, într-adevăr, dialog social, iar dialogul cu partenerii sociali, şi mă refer la patronate şi la sindicate, să fie, într-adevăr, un dialog”, a spus ministrul Budăi, într-o conferinţă de presă, notează Agerpres.
Atacurile asupra pădurarilor vor fi asimilate cu ultrajul. Un act normativ în acest sens urmează să intre în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
„Astăzi, Parlamentul a aprobat un proiect de lege iniţiat de mine la solicitarea Federaţiei Silva de a creşte pedepsele penale împotriva celor care atacă pădurari, care comit acte de agresiune împotriva pădurarilor. În momentul în care se va publica în Monitorul Oficial, infracţiunile împotriva pădurarilor vor fi egale în faţa legii cu ultrajul, agresiunea împotriva poliţistului sau jandarmului”, a afirmat ministrul Mediului, miercuri seară, la B1 Tv, notează News.ro.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a mai explicat că acest proiect de lege a fost iniţiat şi votat în Parlament după ce, în ultimii ani, 6 pădurari au fost omorâţi şi 700 de angajaţi din sistem au fost atacaţi.
News.ro mai scrie că miniştrii de interne ai UE au ajuns la un acord privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen, după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar.
„Croaţia este pregătită”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă, notează News.ro.
„Comisia a recomandat includerea Croaţiei în Schengen în octombrie 2019. Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranţii fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen. (…) Croaţia a recunoscut, în octombrie, că ofiţerii săi de poliţie au participat la o respingere violentă a migranţilor la graniţa cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE”, mai scrie News.ro.
În încheierea Revistei scriem despre un proiect de lege din Austria care, dacă va fi aprobat, ar putea impune vaccinarea obligatorie în această ţară.
„Austriecii care vor refuza să se vaccineze împotriva COVID-19 ar putea să fie amendaţi cu sume între 600 şi 3.600 de euro, conform proiectului de lege prezentat joi, care introduce, din februarie, obligativitatea vaccinării”, relatează dpa, citată de Agerpres.
„Persoanele cărora li s-au aplicat amenzi vor putea evita plata acestora dacă, în schimb, se vor vaccina, a precizat ministrul pentru Constituţie, Karoline Edtstadler. Obligativitatea vaccinării ar rămâne în vigoare timp de doi ani. Vor fi exceptaţi copiii până la vârsta de 14 ani, femeile însărcinate, persoanele care vor prezenta o recomandare din partea unui medic şi cele care au avut COVID-19 şi s-au vindecat de mai puţin de 180 de zile. (…) Conform proiectului, un registru de vaccinare va fi comparat din trei în trei luni cu o listă a rezidenţilor, ceea ce va face posibilă identificarea nevaccinaţilor şi aplicarea amenzilor. Austria are o populaţie rezidentă de circa 9 milioane de locuitori”, mai scrie Agerpres.
Seară frumoasă!
