De ce protestează silvicultorii

13 ian. 2023
Vizualizari: 259

Protestul silvicultorilor, din Piața Victoriei, ține azi prima pagină a presei din România. Pădurarii au solicitat Guvernului retragerea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, dar și exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanței corporative.

„Pe parcursul acțiunii de protest, oamenii au afișat pancarte cu mesaje precum «Nu vă bateți joc de pădurile României», «Nu faceți experimente pe pădurile statului!», «Nu distrugeți locurile de muncă!» și «Nu înstrăinați pădurile statului. Nu privatizați Romsilva!»”, relatează Gândul.

„Dacă actul normativ va fi legiferat în forma adoptată, toate activitățile comerciale ale regiilor autonome vor trebui organizate în societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii. Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de Autoritatea Rutieră Română, Monetăria Statului, Monitorul Oficial, Romatsa – Administrația Serviciilor de Trafic Aerian și Autoritatea Aeronautică Civilă Română este Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care administrează o suprafață de 3,1 milioane de hectare de păduri, pe care statul român încă le mai are în proprietate, la care se mai adaugă o suprafața de 1,1 milioane hectare păduri ce aparțin altor categorii de proprietari, pentru care Romsilva asigură administrarea și serviciile silvice pe bază de contracte, susțin sindicaliștii, scrie Gândul.

„Statul român este pe cale să facă încă o greșeală capitală, după ce a privatizat sectorul bancar, petrolul, rafinăriile, producția și distribuția de energie, combinatele petrochimice, combinatele siderurgice, industria producătoare de autocamioane, tractoare și mașini agricole, șantierele navale și toate celelalte”, mai arată reprezentanții Federației Silva, notează Gândul.

Petrom, membru al OMV Group, cea mai profitabilă companie din România, a anunțat pe Bursa de Valori București (BVB) că nu va achita contribuția de solidaritate, impusă de către Guvern pentru suprataxarea profiturilor excepționale generate de criza energetică.

„Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-o comunicare Petrom către Bursa, scrie Libertatea.

„Petrom a informat acționarii că pentru primele 9 luni compania a plătit la buget redevențe, impozite suplimentare și alte contribuții specifice industriei în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se adaugă 1,6 miliarde de lei impozit pe profit”, mai arată Libertatea.

Imediat după anunțul OMV, Ministerul Finanțelor (MF) a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea Regulamentului în legislația națională vizează întregul sector energetic și, în speță, toate companiile care activează în domeniu.

„Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activități desfășurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – Extracția țițeiului, 0620 – Extracția gazelor naturale, 0510 – Extracția huilei, 1910 – Fabricarea produselor de cocserie și 1920 – Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului”, se menționează în comunicat, scrie România liberă.

Potrivit MF, codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854.

„Societăți din Uniune și sedii permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor’ înseamnă societăți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10)”, se mai precizează în comunicat, mai arată România liberă.

Totodată, MF susține că și părțile afiliate datorează contribuția de solidaritate.

„În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate și care nu desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1)”, mai prevede Ordonanța Guvernului, scrie România liberă.

„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației finanțează 101 noi investiții, în 68 de localități din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a anunțat, miercuri, ministrul, Cseke Attila, într-un comunicat de presă, scrie Agerpres.

„Proiectele, în valoare totală de 696.571.757,75 de lei, au fost depuse în cadrul celei de-a doua runde de atragere de fonduri pe componentele Valul Renovării și Fondul Local din PNRR. Astfel, pentru Valul Renovării, au fost aprobate 35 noi proiecte, în valoare totală de 375.555.315,44 lei, depuse de 15 autorități locale pentru reabilitarea, modernizarea și eficientizarea energetică a unor instituții publice și a unor clădiri rezidențiale multifamiliale”, mai arată Agerpres.

Și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” merge mai departe.

„Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a semnat 18 noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», în valoare totală de 138.471.897,89 de lei, pentru 17 unități administrativ-teritoriale. Contractele semnate vizează reabilitarea și modernizarea unor străzi și drumuri de interes local, construirea și refacerea unor poduri, extinderea și executarea racordurilor la rețele de canalizare”, scrie Agerpres.

Măsurile economice luate de Guvernul Viktor Orban în Ungaria îi determină pe tot mai mulți maghiari să vină la noi să cumpere alimente și carburanți și chiar să-și caute un loc de muncă.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică a României pe lângă investițiile străine și fondurile europene alocate și absorbite, iar angajându-se în țara noastră cresc contribuțiile, inclusiv cele pentru sistemul public de pensii”, spun economiștii, scrie Adevărul.

„Cert este că planul conceput de Guvernul Viktor Orban pentru a-i proteja pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, ajunsă în noiembrie la 22,5%, a generat consecințe nedorite: raționalizarea produselor alimentare însă de dinaintea sărbătorilor de iarnă i-a determinat pe maghiari să vină să cumpere alimente din România, pentru că sunt mult mai ieftine. (…) Potrivit sursei citate, maghiarii care locuiesc aproape de granița cu România preferă chiar să facă naveta zilnic pentru că în România pot primi chiar și 1.000 de euro pe lună. (…) În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preț, benzina și motorina s-au scumpit atât de mult, încât ungurii se duc acum să-și facă plinul la mașini în țările vecine. Și nu doar la noi, mai ales la Nădlac, ci și în Croația”, mai arată Adevărul.

Seară liniștită!

 

De ce protestează silvicultorii was last modified: ianuarie 13th, 2023 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: