175 views
Protestul silvicultorilor, din Piaţa Victoriei, ţine azi prima pagină a presei din România. Pădurarii au solicitat Guvernului retragerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, dar şi exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanţei corporative.
„Pe parcursul acţiunii de protest, oamenii au afişat pancarte cu mesaje precum «Nu vă bateţi joc de pădurile României», «Nu faceţi experimente pe pădurile statului!», «Nu distrugeţi locurile de muncă!» şi «Nu înstrăinaţi pădurile statului. Nu privatizaţi Romsilva!»”, relatează Gândul.
„Dacă actul normativ va fi legiferat în forma adoptată, toate activităţile comerciale ale regiilor autonome vor trebui organizate în societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii. Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de Autoritatea Rutieră Română, Monetăria Statului, Monitorul Oficial, Romatsa – Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, care administrează o suprafaţă de 3,1 milioane de hectare de păduri, pe care statul român încă le mai are în proprietate, la care se mai adaugă o suprafaţa de 1,1 milioane hectare păduri ce aparţin altor categorii de proprietari, pentru care Romsilva asigură administrarea şi serviciile silvice pe bază de contracte”, susţin sindicaliştii, scrie Gândul.
„Statul român este pe cale să facă încă o greşeală capitală, după ce a privatizat sectorul bancar, petrolul, rafinăriile, producţia şi distribuţia de energie, combinatele petrochimice, combinatele siderurgice, industria producătoare de autocamioane, tractoare şi maşini agricole, şantierele navale şi toate celelalte”, mai arată reprezentanţii Federaţiei Silva, notează Gândul.
Petrom, membru al OMV Group, cea mai profitabilă companie din România, a anunțat pe Bursa de Valori București (BVB) că nu va achita contribuția de solidaritate, impusă de către Guvern pentru suprataxarea profiturilor excepționale generate de criza energetică.
„Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-o comunicare Petrom către Bursa, scrie Libertatea.
„Petrom a informat acționarii că pentru primele 9 luni compania a plătit la buget redevențe, impozite suplimentare și alte contribuții specifice industriei în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se adaugă 1,6 miliarde de lei impozit pe profit”, mai arată Libertatea.
Imediat după anunţul OMV, Ministerul Finanţelor (MF) a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea Regulamentului în legislaţia naţională vizează întregul sector energetic şi, în speţă, toate companiile care activează în domeniu.
„Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – Extracţia ţiţeiului, 0620 – Extracţia gazelor naturale, 0510 – Extracţia huilei, 1910 – Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 – Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”, se menţionează în comunicat, scrie România liberă.
Potrivit MF, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854.
„Societăţi din Uniune şi sedii permanente care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor’ înseamnă societăţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75% din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10)”, se mai precizează în comunicat, mai arată România liberă.
Totodată, MF susţine că şi părţile afiliate datorează contribuţia de solidaritate.
„În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1)”, mai prevede Ordonanţa Guvernului, scrie România liberă.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei finanţează 101 noi investiţii, în 68 de localităţi din România, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, a anunţat, miercuri, ministrul, Cseke Attila, într-un comunicat de presă, scrie Agerpres.
„Proiectele, în valoare totală de 696.571.757,75 de lei, au fost depuse în cadrul celei de-a doua runde de atragere de fonduri pe componentele Valul Renovării şi Fondul Local din PNRR. Astfel, pentru Valul Renovării, au fost aprobate 35 noi proiecte, în valoare totală de 375.555.315,44 lei, depuse de 15 autorităţi locale pentru reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea energetică a unor instituţii publice şi a unor clădiri rezidenţiale multifamiliale”, mai arată Agerpres.
Şi Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” merge mai departe.
„Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a semnat 18 noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny», în valoare totală de 138.471.897,89 de lei, pentru 17 unităţi administrativ-teritoriale. Contractele semnate vizează reabilitarea şi modernizarea unor străzi şi drumuri de interes local, construirea şi refacerea unor poduri, extinderea şi executarea racordurilor la reţele de canalizare”, scrie Agerpres.
Măsurile economice luate de Guvernul Viktor Orban în Ungaria îi determină pe tot mai mulți maghiari să vină la noi să cumpere alimente și carburanți și chiar să-și caute un loc de muncă.
„Cumpărând din România cresc consumul, care contribuie la creșterea economică a României pe lângă investițiile străine și fondurile europene alocate și absorbite, iar angajându-se în țara noastră cresc contribuțiile, inclusiv cele pentru sistemul public de pensii”, spun economiștii, scrie Adevărul.
„Cert este că planul conceput de Guvernul Viktor Orban pentru a-i proteja pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, ajunsă în noiembrie la 22,5%, a generat consecinţe nedorite: raționalizarea produselor alimentare însă de dinaintea sărbătorilor de iarnă i-a determinat pe maghiari să vină să cumpere alimente din România, pentru că sunt mult mai ieftine. (…) Potrivit sursei citate, maghiarii care locuiesc aproape de granița cu România preferă chiar să facă naveta zilnic pentru că în România pot primi chiar și 1.000 de euro pe lună. (…) În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzina şi motorina s-au scumpit atât de mult, încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţările vecine. Și nu doar la noi, mai ales la Nădlac, ci și în Croația”, mai arată Adevărul.
Seară liniştită!
