Dan Barna candidează la prezidenţiale din partea Alianţei 2020 USR-PLUS

22 iul. 2019
Vizualizari: 493

Cum alegerile prezidențiale bat la ușă, Opoziția anunță o nouă candidatură.

„Liderii Alianței 2020 USR-PLUS au anunțat oficial candidatura lui Dan Barna la alegerile prezidențiale din toamnă. Dan Barna a spus că asta este ceea ce își doresc românii și afirmă că obiectivul este ajungerea sa în turul al doilea, cel mai probabil alături de președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL. Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că Alianța a decis să aibă candidați comuni și la alegerile locale și la cele parlamentare din 2020”, scrie News.ro.

Un alt subiect comentat de presa de azi este  candidatura fostului procuror șef DNA, Laura Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef european.

„Președintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron, prilej cu care acesta i-a transmis că Franța va susține candidatura Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European”, informează Administrația Prezidențială, scrie Agerpres.

„Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcția de procuror-șef european. În virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, președintele Emmanuel Macron i-a transmis președintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-Francois Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European”, mai arată Administrația Prezidențială, notează Agerpres.

Și Bulgaria anunță că va susține candidatura fostului procuror-șef DNA.

„Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, o va susține pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, a anunțat Guvernul de la Sofia, citat de Mediafax. Bulgaria a votat anterior împotriva candidaturii acesteia, însă presa bulgară notează că poziția Sofiei s-a schimbat ca urmare a rezultatului alegerilor europarlamentare din luna mai”, scrie Cotidianul.

Presa aduce azi în discuție și un subiect comentat pe larg în ultima vreme de jurnaliștii europeni: implicarea Moscovei în politica unor state europene.

„Susținerea Moscovei pentru partidele populiste este un «motiv de îngrijorare»”, a declarat vineri Angela Merkel, în contextul polemicii din Italia privind presupusa finanțare din Rusia a partidului de extremă dreapta aflat la putere, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Am văzut cu regularitate că partide orientate spre dreapta, partide populiste, au primit sub o formă sau alta o mare susținere din partea Rusiei și este un motiv de îngrijorare”, a declarat cancelarul german în cadrul tradiționalei sale conferințe de presă estivale de la Berlin, scrie Agerpres.

Presa mai notează azi că în motivarea deciziei prin care a validat rezultatul referendumului pe Justiție din 26 mai, Curtea Constituțională susține, că au fost deficiențe evidente de redactare a celor două întrebări și nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic și tehnic, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneția.

„Curtea reține că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reținute de Comisia de la Veneția în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform acelorași recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voința exprimată, chiar în condițiile deficiențelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităților în privința voinței majoritare exprimate de votanți, nu subzistă un temei constituțional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voință cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic și de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorități și puse în operă cu respectarea cadrului constituțional și legal de referință”, se arată în motivarea CCR, notează Agerpres.

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, duminică, la Ploiești, că Guvernul renunță la ideea realizării autostrăzii Comarnic – Brașov în parteneriat public-privat cu consorțiul turco-chinez care s-a arătat interesat de proiect.

„După cum știți, autostrada Comarnic – Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostrada”, a spus  premierul Viorica Dăncilă, duminică, într-o conferință de presă la Ploiești, scrie News.ro.

„Premierul  României a precizat că «birocrația este destul de mare», iar în țară «s-a format această instituție a contestațiilor», soluția fiind ca această autostradă să devină de importanță națională și să fie construită din fonduri guvernamentale”, mai scrie News.ro.

Seară frumoasă!

Dan Barna candidează la prezidențiale din partea Alianței 2020 USR-PLUS was last modified: iulie 22nd, 2019 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: