Dacă pe marginea Vechiului Cod civil, adoptat de Cuza, s-a discutat peste 100 de ani, este, cred, naiv din partea noastră să credem că după șapte ani de la adoptarea Noului Cod civil am epuizat toate dezbaterile posibile

Nicolae Cîrstea: Dle profesor Valeriu Stoica, bine ați revenit la Timișoara astăzi, 15 septembrie 2018, la Conferința Specialiști de referință despre problemele actuale în codurile României.

Valeriu Stoica: E o bucurie de fiecare dată să revin la Timișoara. Am și spus-o, de altfel, astăzi, în cursul conferinței – sunt multe motive care mă îndeamnă să mă bucur că sunt aici. Nu cel mai important este că am devenit timișorean prin adopție, în urmă cu un an am avut onoarea să primesc titlul de Doctor honoris causa al Universității de Vest și de atunci mă simt timișorean. Sunt membru al corpului academic al Universității de Vest și, ca urmare, sunt timișorean.

Nicolae Cîrstea: Ne apropiem de aniversarea a șapte ani de Nou Cod civil. Mai sunt probleme de dezbătut în actuala reglementare, în actualul cod civil?

Valeriu Stoica: Dacă pe marginea Vechiului Cod civil, adoptat de Cuza, s-a discutat peste 100 de ani, e, cred că, naiv din partea noastră să credem că după șapte ani de la adoptarea Noului Cod civil am epuizat toate dezbaterile posibile. În orice caz însă, în acest cod civil în vigoare am încercat să profităm cât s-a putut de dezbaterile anterioare și soluțiile care s-au punctat în doctrină și în jurisprudența unor probleme controversate au fost preluate în Noul Cod civil. De asta eu cred că, fără a exclude punctele de vedere diferite, fără a exclude controversele, ele sunt mai puține decât înainte și cred că asta este, pentru judecători, pentru cei care aplică acest cod și pentru toți practicienii care lucrează cu el, un avantaj foarte mare. Sunt mult mai limpezi soluțiile, pentru că ele sunt rodul unei experiențe juridice de peste 100 de ani în aplicarea Vechiului Cod civil.

Nicolae Cîrstea: În sistemul judiciar românesc, acești șapte ani de aplicare a Noului Cod civil reprezintă un pas înainte sau un mare pas înainte?

Valeriu Stoica: Aș zice că este un pas spre normalitate. Dacă, de exemplu, codurile penale au generat numeroase decizii ale Curții Constituționale care, practic, au schimbat destul de mult soluțiile din cele două coduri – penal și de procedură penală –, în materie civilă lucrurile sunt cu totul altfel. E adevărat că procedura civilă a fost de câteva ori supusă unor soluții de amendare pe cale constituțională din partea instanței de contencios constituțional, dar mult mai puține decât în materie de procedură penală de exemplu, iar când e vorba de Codul civil, aproape că n-a fost nicio intervenție a Curții Constituționale care să schimbe vreo soluție. Asta e o dovadă că receptarea Codului civil s-a făcut în mod firesc, că soluțiile lui sunt firești, sunt bune – și asta face ca lumea juridică românească să nu aibă niciun fel de reacție de respingere.

Nicolae Cîrstea: Ați surprins, cred eu, mediul academic, acceptând să conduceți de anul trecut, din 2017, Revista Română de Drept Privat. Cum s-a așezat această activitate de director al revistei în activitățile dumneavoastră zilnice și cum credeți că poate contribui revista la ceea ce se întâmplă astăzi în doctrina juridică românească?

Valeriu Stoica: Am ezitat la început să preiau această povară – pentru că este o povară –, totuși am acceptat, din două motive: primul, și cel mai important, e că ar fi fost păcat ca munca depusă anterior pentru construirea acestei reviste să se piardă. Eu cred că avem nevoie în România de o revistă-fanion pentru doctrina de Drept civil, pentru doctrina de Drept privat în general. Această revistă avea deja un statut bine consolidat și era păcat ca el să se distrugă. Ceea ce cred că am reușit să consolidez în revistă este această schimbare a structurii plecând de la temele dedicate unor probleme consistente din Dreptul privat, ceea ce nu exclude și articolele pe diferite teme la capitolul Varia. Al doilea motiv pentru care am acceptat este că Universul Juridic, ca grup editorial, a contribuit în mod decisiv la formarea unui climat cultural juridic în România. A fost și un mod de a sprijini contribuția pe care acest grup editorial a avut-o la crearea culturii juridice în România și la respirația editorială bogată și în ce privește cărțile, și în ce privește revistele, și care, toate acestea, sunt de un real folos pentru practicienii Dreptului și pentru teoreticienii Dreptului.

Nicolae Cîrstea: Suntem, dle profesor, în perioada examenelor de admitere în profesiile juridice. Avem, recent, un examen de admitere în profesia de avocat; iată, de curând, de câteva zile a fost și examenul probele științifice la INM. Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru tinerii care vor intra în curând în profesiile juridice, fie de avocat, fie de magistrat sau în celelalte profesii?

Valeriu Stoica: E nevoie de mult suflet, de multă pasiune pentru ca Dreptul să fie aplicat în spiritul lui. Le doresc acestor tineri practicieni ai Dreptului care își încep acum cariera profesională să înțeleagă ceea ce spunea Nicolae Titulescu de multă vreme și ceea ce, de fapt, într-un fel sau altul, spunea și mai demult Aristotel: Dreptul nu este doar un sistem de reguli; Dreptul este un cadru pentru dezvoltarea vieții; Dreptul trebuie să sprijine viața în dezvoltarea ei. Scopul Dreptului este ca frumusețea vieții să fie păstrată și pentru asta este nevoie ca tinerii juriști, care încă n-au experiență de viață, să aibă răbdare să dobândească experiență practică, să asocieze ideilor, conceptelor și normelor juridice și tuturor elementelor logice ale dreptului și o bună cunoaștere a vieții. Pentru că, indiferent de norma juridică aplicabilă într-un caz sau altul, acolo e vorba de fapte, e vorba de oameni, e vorba de valori – și soluția care se dă, fie că e vorba de o soluție de consultanță dată de către un avocat sau o decizie a judecătorului, ceea ce este și mai important, în toate aceste cazuri trebuie ca scopul să fie apărarea vieții, protejarea vieții; apărarea acestui miracol care este omul și viața lui.

Nicolae Cîrstea: Temelia sistemului judiciar românesc s-a creat în perioada interbelică și chiar ante-belică. Am atins, după Revoluția din 1989, dle profesor, profunzimea doctrinei juridice din acea perioadă?

Valeriu Stoica: Eu aș zice că, deși sistemul modern de Drept românesc începe odată cu adoptarea codurilor în timpul lui Cuza, totuși, rădăcinile vieții juridice românești sunt mai vechi și nu am în vedere doar partea de drept cutumiar, de drept vechi românesc, am în vedere de fapt o continuitate a Dreptului roman pe filieră bizantină. Nu trebuie să uităm că, de fapt, Codul Iustinian este un cod de Drept roman; și nu trebuie să uităm că după aceea acest cod s-a aplicat în Imperiul Bizantin. Într-un fel sau altul, cu mai multe sau mai puține intervenții determinate de adoptarea religiei creștine ca religie a Imperiului Bizantin. Dar la noi, la români, cel puțin în Moldova și Valahia, această preluare a legiuirilor, a reglementărilor de tradiție bizantină înseamnă, de fapt, o continuitate a Dreptului roman pe acest teritoriu, într-o formă specifică.

Și n-aș ignora deloc aceste rădăcini pe care sistemul modern juridic românesc le are, nu trebuie să ne limităm doar la codurile adoptate de Cuza, sunt și rădăcini mai vechi, care arată continuitatea Dreptului roman chiar pe teritoriul țărilor române. E adevărat că astăzi, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului, reluăm legătura cu tradiția interbelică și antebelică a Dreptului românesc, tradiție care înseamnă, între altele, păstrarea constantelor, dar înseamnă, pe de altă parte, și preluarea tuturor elementelor noi care s-au dezvoltat în sistemul romano-germanic și chiar în sistemul de Common Law. Până la urmă, ne raportăm astăzi nu doar la un sistem de drept sau altul; ne raportăm la Dreptul Uniunii Europene și, ca să zic așa, steaua polară a sistemului nostru juridic este Dreptul Uniunii Europene.

Nicolae Cîrstea: Ați fost implicat la cel mai înalt nivel și în mod activ în interiorul sistemului judiciar, în acești 30 de ani. Cum privește profesorul Valeriu Stoica frământările care sunt acum în lumea juridică românească?

Valeriu Stoica: Eu sper că aceste frământări vor consolida conștiința valorilor democrației constituționale. Adică sper că, dincolo de unele contestări care, dintr-un motiv sau altul, se fac într-un mod foarte vocal; dincolo de unele atacuri care există în mass-media, sistemul juridic românesc va rămâne întemeiat pe valorile democrației constituționale. Iar asta înseamnă că tot ceea ce am dobândit în acești ani de după căderea comunismului nu trebuie pierdut. Evident, sunt și lucruri care trebuie îmbunătățite, sunt și anumite imperfecțiuni, sunt și multe balasturi, există încă mult lest. Dar nu trebuie să aruncăm, odată cu apa murdară din copaie, și copilul. Sistemul juridic românesc are o parte sănătoasă, bună, care este în primul rând aceea întemeiată pe valorile europene, valorile democrației constituționale – această parte trebuie păstrată, ceea ce este lest trebuie într-adevăr înlăturat, dar să avem grijă, cum spuneam, să nu aruncăm odată cu apa murdară din copaie și copilul. Copilul trebuie păstrat. Și asta înseamnă, de fapt, sistemul de valori specifice democrației constituționale.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc dle profesor și aștept să ne revedem cu drag la conferința „Valeriu Stoica” din 26 octombrie, la Camera de Comerț și Industrie a României.

Valeriu Stoica: Cu mare plăcere, și la acordarea premiilor Revistei Române de Drept Privat