Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 8/2018
„DREPTUL” nr. 8/2018
CUPRINS
STUDII-DISCUȚII-COMENTARII
CRISTIAN JORA, IOAN CIOCHINĂ-BARBU: Discuții referitoare la proiectul de modificare și completare a legii privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan
Rezumat: Circulația juridică a terenurilor a pus în discuție necesitatea adoptării unui act normativ care să prevadă înstrăinarea terenurilor, condițiile dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, dar și posibilitatea cetățenilor străini, apatrizilor și persoanelor juridice străine de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor în România. Astfel, a fost adoptată Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine. Apoi, a fost adoptată și Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Actele normative amintite conțin multe dispoziții criticabile și necesită modificări. Astfel fiind, se află în discuție un Proiect de modificare și completare a Legii nr. 17/2014, proiect cu privire la care vom face unele precizări.
ANTHONY MURPHY: Testamentele privilegiate în dreptul civil român și comparat
Rezumat: Testamentele privilegiate sunt uneori privite ca fiind un anacronism. În sistemele de drept civil precum România ori Franța, libertatea testamentară este limitată de anumite instituții (e.g. rezerva succesorală și acceptarea forțată), nefiind și cazul jurisdicțiilor de tip common law. În orice caz, sistemele de drept civil și common law au moștenit noțiunea latină că în circumstanțe extraordinare testatorul ar trebui lăsat să eludeze formalitățile rigide impuse pentru validitatea unui testament. În schimb, sistemele de drept civil privesc asemenea testamente privilegiate mai degrabă ca o versiune simplificată a formei autentice, în vreme ce dreptul englez înlătură în totalitate cerințele de formă scrisă în aceste cazuri. Prezentul studiu își propune să probeze relevanța continuă a testamentelor privilegiate în lumea contemporană printr-o analiză asupra originilor, reglementării actuale și perspectivelor acestora.
LAURENȚIU NOVAC-DIACONU, LEONID CHIRTOACĂ: Refuzul de a accepta cambia și acceptarea extraordinară în Republica Moldova și România
Rezumat: În acest studiu facem referire la refuzul de a accepta cambia și acceptarea extraordinară în Republica Moldova și România. Prin acceptarea cambiei, trasul devine debitor principal și în consecință lui trebuie să i se prezinte cambia de plată. În cazul în care trasul refuză acceptarea cambiei, declarația de refuz trebuie constatată, în termenele stabilite pentru prezentare la acceptare, printr-un act întocmit. În mod normal, acceptarea cambiei se face de către tras. În cazul refuzului acceptării din partea trasului, pentru a proteja interesele posesorului cambiei, legea reglementează posibilitatea acceptării cambiei de către o altă persoană decât trasul. Printr-o atare acceptare extraordinară se evită declanșarea acțiunilor de regres.
SILVIU-DORIN ȘCHIOPU: Suportarea cheltuielilor de înmormântare
Rezumat: The funeral expenses are borne either from the estate left by the deceased, or by the person who contracted this obligation, or who has been entrusted by will with the task of settling the funeral. Also, the person who is responsible for the act which caused the expenses is usually obliged to pay them back. As such, this short study presents the notions of funeral and commemoration expenses from the perspective of the persons obliged to bear them.
ANDREI PETRE: Câteva considerații în legătură cu natura juridică a datelor cu caracter personal
Rezumat: În studiul de față, autorul analizează raportul dintre sintagmele „date personale” și „date cu caracter personal” și întocmește un inventar al celor mai importante calificări oferite până în prezent de către doctrină asupra naturii juridice a acestor date.
În final, autorul concluzionează că „datele cu caracter personal” sunt bunuri mobile necorporale, apoi prezintă o serie de consecințe practice ale acestei calificări.
RALUCA DIMITRIU: Recalificarea unui contract civil ca având natura juridică a unui contract de muncă
Rezumat: An employment contract is decisively characterized by the relationship of subordination between the parties, which distinguishes it from a civil contract. The reclassification of a civil contract as having the legal nature of an employment contract can be done by the labor law court, by the fiscal control body and, more recently, even by the labor inspector.
The paper analyzes the criteria under which such reclassification can intervene, what are its traps and its effects. It is finalized with a series of proposals aimed at simplifying the retraining operation, as well as providing legal certainty.
ALEXANDRU ȚICLEA: Considerații asupra răspunderii patrimoniale a salariaților în temeiul art. 253 alin. (3) din Codul muncii
Rezumat: În studiul de față, autorul, pornind de la o speță, se referă la răspunderea patrimonială a salariaților întemeiată pe art. 253 alin. (3) din Codul muncii.
Textul, preia din dreptul comun așa numita acțiune în regres a comitentului pentru fapta prepusului, prevăzută de art. 1384 din Codul civil. Această acțiune este însă posibilă numai dacă prepusul (salariatul chemat în judecată) este răspunzător de prejudiciu, nu și în ipoteza în care alte persoane sau însuși comitentul (angajatorul) este vinovat de producerea pagubei.
Totodată, elementele răspunderii civile contractuale a salariaților, constând în fapta ilicită, producerea unei pagube în patrimoniul angajatorului, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția lor, sunt cumulative; lipsa uneia dintre ele înlătură răspunderea menționată.
DAN CLAUDIU DĂNIȘOR: Autoritățile autonome ca putere neutră
Rezumat: Puterea neutră se poate manifesta în democrațiile liberale moderne și sub forma autorităților autonome. Neutralitatea acestora este bazată pe două feluri de considerente. Prima categorie presupune situarea autorităților neutre în afara separației puterilor în stat, caracterul lor politic reactiv (nu activ) și rolul lor de echilibrare a puterilor separate ale statului sau de echilibrare a raporturilor dintre stat și societatea civilă. Ele sunt în dreptul românesc autorități cu statut constituțional. A doua categorie de autorități care se vor neutre își bazează poziția pe neutralitatea experților care le compun. Ele au în Constituția României statutul unor autorități administrative atipice, autonome.
Statele moderne sunt bazate pe libertatea politică, adică pe eliberarea omului față de legile obiective. Exprimarea acestei libertăți fundamentează toate mecanismele instituționale ale constituționalismului modern. În schimb, autoritățile administrative autonome sunt înființate pentru a elibera reglarea anumitor mecanisme sociale de influența politică. Ele nu sunt bazate pe libertatea politică modernă. Formate din experți care cunosc legile «obiective» ale dezvoltării sociale și le aplică «științific», aceste autorități sunt «obiective». Se creează astfel o dihotomie: poporul sau expertul? Opțiunea contemporană din ce în ce mai deasă pentru expert poate conduce la riscuri importante pentru drepturile omului și pentru sistemul democratic.
FLAVIUS-GEORGE PĂNCESCU: Examen al infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului
Rezumat: Modul de exercitare a drepturilor și îndatoririlor părintești a suferit prin adoptarea în 2009 a Codului civil modificări semnificative față de reglementarea anterioară. La momentul elaborării actualului Cod penal, mai cu seamă a capitolului rezervat infracțiunilor privind familia, nu s-a ținut cont de acest aspect, astfel că în prezent se constată lipsa unei sincronizări între cele două reglementări.
Reglementarea actuală a infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind minorii prevăzută de art. 379 C. pen. se raportează la relații de familie care nu acoperă noile realități socio-economice, în care se asistă la migrarea forței de muncă din România în alte state, dublată în multe cazuri de destrămări ale unor familii. De asemenea, situațiile în care copiii sunt lăsați în îngrijirea unor alte persoane sau în care distanța dintre copil și unul sau ambii părinți depășește granițele unui stat sunt din ce în ce frecvente.
BOGDAN ANDREI PREDA, ALEXANDRU FLOREA: Unele aspecte de interes privind interpretarea art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 78/2016, privind competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
Rezumat: Lucrarea de față abordează problematica subsumată competenței materiale de soluționare în faza de urmărire penală, a cauzelor în care, inițial aflate în competența DIICOT, intervine procedura disjungerii. Autorii săi ajung la concluzia că prevederile art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 78/2016 nu trebuie interpretate în niciun caz că sunt edictate în scopul prorogării unei competențe a procurorului în mod arbitrar, ci doar în scopul bunei administrări a justiției, scop căruia trebuie să i se subsumeze orice decizie de disjungere.
IONUȚ CHISĂR: Introducerea în țară de droguri în vederea consumului propriu – aspecte controversate
Rezumat: Prezentul articol abordează problema corectei încadrări juridice a introducerii în țară de droguri în vederea consumului propriu. Atenția ne-a fost atrasă întrucât nu numai că practica judiciară a instanțelor naționale și literatura de specialitate nu sunt unitare în privința încadrării juridice, dar chiar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus soluții diametral opuse. În cadrul lucrării se efectuează o analiză a textelor de lege incidente și a practicii judiciare în materie, precum și a unor aspecte de tehnică legislativă și de politică penală.
CONSTANTIN SIMA: Reflecții pe marginea noțiunii de imputabilitate
Rezumat: Noul Cod penal a introdus ca trăsătură esențială a infracțiunii imputabilitatea. În înțelesul curent, imputabilitatea include și vinovăția. Cu toate acestea, legiuitorul a menționat și vinovăția ca trăsătură esențială a infracțiunii, alături de imputabilitate. Autorul analizează în ce măsură cele două trăsături esențiale ale infracțiunii se completează sau se exclud.
DREPTUL UNIUNII EUROPENE
BOGDAN-FLORIN NAE: Noul regim juridic al dreptului internațional privat în materia insolvenței transfrontaliere în Uniunea Europeană
Rezumat: Prezentul studiu analizează pe scurt noile reguli de drept internațional privat al Uniunii Europene aplicabile insolvenței transfrontaliere, conținute în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (reformare) și aplicabile în marea lor majoritate începând cu 26 iunie 2017.
Studiul prezintă istoricul legislativ al insolvenței transfrontaliere în Uniune, contextul adoptării Regulamentului (UE) 2015/848 și obiectivele urmărite prin acesta. De asemenea, sunt prezentate succint domeniul de aplicare al Regulamentului, regulile privitoare la competența internațională, procedurile principale și secundare de insolvență, legea aplicabilă procedurii de insolvență și efectelor acesteia, recunoașterea hotărârilor de deschidere a procedurilor de insolvență, procedurile privind insolvența aplicabile societăților din grup și registrele de insolvență.
PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ
NICOLAE CONACHI: Revenirea de drept a proprietății asupra terenurilor intravilane în beneficiul foștilor proprietari. Considerații privind interpretarea art. 25 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată
Rezumat: Prezentul studiu propune o analiză a reglementării instituției revenirii de drept în proprietate a terenurilor intravilane, cu referire specială la interpretarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, modificată, completată și republicată.
În abordarea tematicii, sunt prezentate o serie de considerente menite să lămurească conținutul juridic al terminologiei textului, punându-se accentul pe înțelesul jurisprudențial al sintagmelor folosite de legiuitor.
Sunt analizate astfel, distinct, noțiunile de reconstituire, constituire și revenire de drept în proprietate, arătându-se că textul de lege în discuție, este incident atât în ipoteza în care cooperativa agricolă de producție a atribuit loturi în folosință în grădinile din intravilan ale foștilor proprietari, unor terțe persoane, membrii cooperatori care nu erau proprietarii respectivului teren, cât și în ipoteza în care astfel de loturi au fost atribuite chiar foștilor proprietari, deveniți membrii CAP, fie pe același amplasament, în continuarea celor 250 m.p. proprietate personală, potrivit reglementărilor vremii (casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care se aflau acestea și curtea), fie pe un alt amplasament din intravilan.
Sunt făcute unele observații critice asupra unor abordări venite din partea unei comisii județene de fond funciar, dar și din partea instanței de judecată, care, în opinia noastră, nu au avut în vedere eforturile conceptuale ale doctrinei și practicii judiciare în materie.
Avem convingerea că lecturarea studiului de față va contribui efectiv la reducerea până la dispariție, a riscului atingerii protecției reale garantate de ordinea juridică în domeniul stabilirii, apărării și exercitării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor vizate de acest text de lege.
Competența instanțelor de executare. Competență funcțională. Competență exclusivă, cu notă de Ioan Paul Chiș
