Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 7/2016

DREPTUL NR. 7/2016

CUPRINS

EDITORIAL

IOAN LEȘ: Reformă și antireformă în învățământul juridic românesc

Rezumat

În cadrul studiului de față autorul ne înfățișează câteva repere esențiale privitoare la situația actuală a învățământului juridic și la perspectivele de redresare a acestuia. Demersul autorului pornește de la constatarea că învățământul de toate gradele se află într-o perioadă de criză, în pofida cadrului juridic realizat în ultimii ani și materializat, în principal, într-o nouă lege a educației naționale.

Explicațiile crizei din învățământul nostru juridic sunt multiple, autorul referindu-se cu deosebire la proliferarea nejustificată a învățământului juridic privat și la existența unui raport disproporționat între facultățile de drept publice și cele private. O importanță particulară este acordată în cuprinsul acestui studiu și personalului didactic din învățământul universitar.

Autorul pledează, în esență, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ în raport cu performanțele realizate, pentru instituirea unor standarde ridicate de promovare a cadrelor didactice din învățământul juridic și pentru o mai exigentă reglementare a incompatibilităților și a conflictelor de interese.

ACTE NORMATIVE NOI

PAVEL PERJU: Identificarea persoanei fizice în reglementarea noului Cod civil și în lumina jurisprudenței contenciosului european și a practicii judiciare de drept intern

Rezumat

În acest articol, autorul analizează pe larg reglementările cuprinse în noul Cod civil și în legislația specială referitoare la mijloacele de identificare a persoanei fizice. Autorul își întemeiază punctele sale de vedere pe o bogată literatură de specialitate și pe o extinsă practică judiciară relevantă pentru identificarea prin mijloace civile a unei persoane. Fiecare atribut de identificare a persoanei este abordat și prezentat în detaliu, astfel încât cititorul să capete o informație completă asupra subiectelor tratate. În abordarea problematicii identificării persoanei fizice, autorul recurge și la concepția dreptului european în materie, reflectată la nivelul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată  și de România, precum și a jurisprudenței CEDO privind diferite aspecte ce țin de viața privată a persoanelor și au relevanță ca atribute de identificare a acestora. În cadrul studiului, se prezintă pe larg numele și domiciliul persoanei consacrate în legislația civilă ca atribute de identificare a persoanei.

ADRIAN STOICA, ANTHONY MURPHY: Analiza uzucapiunii în reglementarea noului Cod civil

Rezumat

Acest articol analizează instituția uzucapiunii așa cum a fost transpusă de noul Cod civil al României. În reglementarea actuală, uzucapiunea își menține statutul ca mod originar de dobândire a proprietății și altor drepturi reale, fiind în egală măsură un efect deosebit de important al posesiei. Spre deosebire de vechea lege civilă, uzucapiunea produce efecte nu doar în materie imobiliară, ci și în privința bunurilor mobile.

Cu această nouă reglementare, legiuitorul a avut în vedere și sistemul de carte funciară, instituit de Legea nr. 7/1996. Sub acest aspect, prevederile aplicabile în Transilvania, Banat și Bucovina cu privire la distincția în materie imobiliară între cele două forme ale uzucapiunii, respectiv tabulară și extratabulară, sunt preluate la nivelul întregii țări, cu câteva modificări. Față de aceste considerente, studiul autorilor propune o abordare nouă asupra acestui subiect și urmărește să prezinte rezultatele într-o manieră concisă, dar exhaustivă.

MIOARA-KETTY GUIU: Pornografia infantilă

Rezumat

Această lucrare constituie, în principal, o analiză semantică a definiției infracțiunii de pornografie infantilă, înscrisă în art. 374 C. pen. Ea evidențiază  meritele și neajunsurile definiției actuale, ca și unele soluții menite să remedieze această definiție.

STUDII-DISCUȚII-COMENTARII

ANA-MARIA NICOLCESCU: Capacitatea de exercițiu anticipată a minorului

Rezumat

Capacitatea de exercițiu anticipată a minorului reprezintă alături de situația minorului căsătorit una dintre excepțiile dobândirii capacității depline de exercițiu la vârsta de 18 ani, prevăzută expres în art. 40 din Noul Cod civil.

Astfel, pentru dobândirea „emancipării”, minorul se poate adresa singur instanței de judecată, pe calea procedurii necontencioase, iar în ceea ce privește „motivele temeinice”, legiuitorul nu a procedat la o enumerare sau la o exemplificare a acestora, fiind lăsate la aprecierea instanțelor de tutelă.

Având în vedere implicațiile pe care măsura emancipării minorului ar putea-o avea asupra sa și asupra altor persoane, aceasta trebuie privită ca una de excepție, și cu toate că nu există încă jurisprudență cu privire la aplicarea art. 40 Cod civil, de lege ferenda, posibilitatea revenirii asupra recunoașterii capacității anticipate de exercițiu de către instanța de tutelă ar reprezenta în aceeași proporție o măsură adecvată interesului superior al minorului.

EMILIAN-FLORIA POPESCU: Trimiterea cauzei spre rejudecare; compatibilitatea cu procedura somației de plată

Rezumat

Prezentul studiu  și-a propus să identifice argumentele pentru care, în actualul context legislativ, nu este admisibil a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare prin hotărârea pronunțată asupra cererii în anulare. Cererea în anulare, în calitate de cale de atac, este reglementată în cadrul procedurii ordonanței de plată.

GABRIELA CRISTINA FRENȚIU: Competența de soluționare a acțiunii în răspunderea primarului pentru prejudiciul cauzat bugetului de stat constatat prin actul de control al Curții de Conturi

Rezumat

Articolul analizează competența materială de soluționare a acțiunii în răspunderea primarului pentru prejudiciul cauzat bugetului de stat în exercițiul mandatului său prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor care în revin, prejudiciu constatat de Curtea de Conturi prin actul său de control.

În lipsa unei reglementări derogatorii în privința competenței, o asemenea acțiune fiind guvernată de normele și principiile răspunderii civile delictuale reglementată de art. 1349 C. civ., este de competența materială a judecătoriei sau a tribunalului, în funcție de valoarea obiectului litigiului (a cuantumului pagubei solicitată a fi reparată), conform art. 95 pct. 1 raportat la art. 94 pct. 1 lit. k C. pr. civ.

IOAN CHELARU: Unele aspecte privind jurisprudența Curții Constituționale referitoare la controlul parlamentar exercitat prin comisiile de anchetă

Rezumat

În acest articol, autorul analizează problematica organizării și funcționării comisiilor de anchetă, ca instrumente predilecte de control parlamentar. Autorul prezintă procedura de înființare a comisiilor de anchetă și precizează că acestea sunt organe interne de lucru ale camerelor parlamentului. Totodată,  este prezentată jurisprudența Curții Constituționale privind dreptul comisiilor de anchetă de a organiza audieri.

VALENTINA BĂRBĂȚEANU: Consecințele pe plan normativ ale deciziilor Curții Constituționale

Rezumat

Constitutional case law has an important influence over the normative regulations and the legal system in general, due to the multitude of ways in which the Constitutional Court can intervene in order to modulate and harmonize legal provisions and the authorities’ actions with the rules and principles enshrined in the Basic Law. The risk of sanctioning the disregarding the constitutional exigencies, either in terms of formal conditions or in what concerns the fund rules, is a factor of accountability of the legislature. Therefore, the role the constitutional review plays in increasing the quality of laws and its positive effects on the lawmaking process should reinforce the importance of the Constitutional Court in the institutional state’s architecture.

CONSTANTIN SIMA: Preluarea cauzelor în care urmărirea penală este terminată

Rezumat

În practică s-a pus problema posibilității procurorului de la un parchet ierarhic superior de a prelua cauze de la un parchet ierarhic inferior în care urmărirea penală este terminată, urmând ca procurorul de la parchetul ierarhic superior să soluționeze cauza prin trimitere în judecată.

Într-o opinie, s-a apreciat acest procedeu ca fiind corect, în altă opinie s-a apreciat că se încalcă drepturile inculpatului la un proces echitabil.

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

ROXANA-MARIANA POPESCU: Competența Uniunii Europene de a încheia acorduri internaționale

Rezumat

International agreements constitute a category of legal act within the European Union (EU). The EU acting alone or jointly with Member States depending on the provisions of the founding Treaties concludes them. With the entry into force of the Treaty of Lisbon, the European Union (EU) acquired legal personality. It is therefore a subject of international law , which is capable of negotiating and concluding international agreements on its own behalf. The external competences of the EU are defined in Article 216 of the Treaty on the Functioning of the EU. The division of competences between the EU and Member States is also expressed at international level. The current division of competences between the EU and Member States is not set in stone. However, the reduction or extension of EU competences is a delicate matter, which requires the consent of all Member States and necessitates a revision of the Treaties

TEORIA DREPTULUI

MIRCEA DUȚU: Dreptul și juriștii în Academia Română: tradiții, temeiuri și perspective necesare

Rezumat

La 1 aprilie 2016 s-au împlinit 150 de ani de când, prin Decret al Locotenenței Domnești, se aproba Regulamentul pentru formarea Societății Literare Române, cu misiunea specială de a determina ortografia, a elabora gramatica limbii române și a începe și realiza dicționarul român, reprezentând astfel „actul de naștere” al instituției academice naționale. Transformată în 1867 în Societatea Academică Română aceasta își deschidea sfera de preocupări, alături de literatură și de filologie, spre istorie și științe naturale, pentru ca, prin legea din 1879, să dobândească personalitate juridică și să devină „institut național”  sub denumirea Academia Română. De-a lungul unui veac și jumătate de activitate neîntreruptă, Academia s-a manifestat drept factorul major al înfăptuirii unității spirituale românești, „centrul vital” al iradierii și promovării științei și culturii naționale.

În acest context dreptul a constituit și reprezintă deopotrivă temei, formă de cultură, domeniu de cunoaștere științifică, valoare de exprimare a  preocupărilor academice, iar juriști drept unii dintre cei mai devotați promotori ai săi. În condițiile transformării universității într-un cadru aproape exclusiv de transmitere de cunoștințe și deprinderi de formare a viitorilor profesioniști ai dreptului, singurul for de desfășurare a cercetării juridice fundamentale și dezvoltare a științei dreptului rămâne Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Pentru îndeplinirea unui asemenea rol acesta trebuie să-și redefinească misiunea și să-și reașeze prioritățile, astfel încât să ofere cadrul propice al reflexiei juridice și de realizare a proiectelor teoretice care să conducă la cristalizarea noii doctrine românești a dreptului.