Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 6/2018

„DREPTUL” nr. 6/2018

CUPRINS

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII
IOAN ADAM: Condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii speciale reglementate de art. 117 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, și actele care pot fi atacate pe calea acestei acțiuni

Rezumat: Prin prezentul studiu am efectuat o analiză aprofundată a condițiilor de admisibilitate a acțiunii în anulare(revocare) specială reglementată de prevederile art. 117 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, precum și o analiză a posibilității anulării(revocării) oricărui act fraudulos încheiat de debitor în cei 2 ani anterior deschiderii procedurii insolvenței. De asemenea, am mai analizat ce operațiuni încheiate, în cei doi ani anteriori deschiderii procedurii, cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul pot fi anulate, și prestațiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor, cu excepția actelor încheiate cu bună-credință în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului.

ELENA CRIZANTEMA PANAINTE: Delimitări și aplicații practice ale principiului non reformatio in pejus în materie civilă

Rezumat: This article presents the procedural features of the principle „non reformatio in pejus” in civil procedural area. It aims to concentrate the main theoretical and practical concepts exposed during the time, relating to the limits of this principle. Finally, the study is dedicated to analyze the real interference between different peremptory rules, which govern the appeal, and the principle analyzed.

BOGDAN PĂTRAȘCU, ILIOARA GENOIU: Aspecte de interes teoretic privind retransmiterea dreptului de opțiune succesorală și implicațiile lor practice

Rezumat: Retransmiterea dreptului de opțiune succesorală ridică unele dificultăți de înțelegere teoretică și de aplicare practică, cel puțin din următoarele cauze: Codul civil, acum în vigoare, schimbă substanțial logica reglementării anterioare a acestei instituții juridice; în practică, sunt dezbătute, cu o frecvență semnificativă, moșteniri deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 (momentul în care a intrat în vigoare actualul Cod civil) și care, în consecință, cad sub incidența dispozițiilor vechiului Cod civil (care ultraactivează); sunt întâlnite, cel mai adesea în practică, mai multe moșteniri cu privire la care s-a retransmis succesiv dreptul de opțiune succesorală; instituția a cărei problematică ne preocupă aici, în special, prezintă unele asemănări cu reprezentarea succesorală și cu retransmiterea moștenirii. Pentru toate aceste rațiuni, și credem că nu sunt nici puține, și nici singurele, vom pune în discuție, în cele ce urmează, retransmiterea dreptului de opțiune succesorală, pornind de la aspectele de teorie, care sunt indispensabile pentru justa înțelegere a acesteia și pentru aplicarea sa corespunzătoare în practică. În acest context, vom da exemple concrete, cu speranța că vor fi de folos teoreticienilor și, mai ales, practicienilor din domeniul succesiunilor.

CEZARA CHIRICĂ: Calificarea juridică a premiului de sub un capac de bere în condițiile cumpărării sticlei câștigătoare de către mai multe persoane împreună. Studiu de caz al unei spețe din Germania. Corelații cu sistemul juridic românesc

Rezumat: Studiul urmărește prezentarea unei spețe soluționate de instanțe din Germania. S-a pus problema calificării juridice a câștigului de sub un capac de bere, în condițiile punerii în comun de către mai multe persoane a banilor pentru achiziționarea a două lăzi de bere și cumpărarea acestora cu suma respectivă, – printre care și sticla cu capacul care conținea premiul. În cazul speței succint prezentare a fost necesar a se stabili dacă câștigul aparține numai persoanei care a descoperit premiul de sub capac sau tuturor persoanelor care au contribuit cu bani la achiziționarea sticlei care conținea capacul câștigător.

EMILIAN-FLORIA POPESCU: Nulitatea hotărârilor judecătorești, o altă manieră de abordare a cazurilor de nulitate în materie. Implicații asupra rejudecării

Rezumat: Pentru apel, care generează, în principiu, o nouă judecată în fond, dată fiind și finalitatea exercitării acestuia – nulitatea hotărârii judecătorești atacată – este necesară o altă abordare a cazurilor de nulitate decât cea tradițională în materia actelor de procedură. Pentru situația trimiterii cauzei spre rejudecare, este necesar să se argumenteze necesitatea specificării, în hotârârea de trimitere, atunci când este cazul, a părții care este anulată din procedura urmată de instanța de fond, respectiv a actului de procedură de la care începe rejudecarea.

DAN CLAUDIU DĂNIȘOR: Șeful statului ca putere neutră

Rezumat: The neutral power, i.e. a power that is situated outside the three powers derived from the organisation of the state on the basis of the principle of separation of powers, was conceived and institutionalised in various ways. One of them transforms the Head of State into a power that distances itself from political games and the separation of powers. The Head of State plays the role of balancing power and that of mediator between legislative, executive and jurisdictional powers and between state and society. The following paper examines the role of the Head of State as neutral power in the constitutional history of Romania and in the 1991 Constitution.

ANDREI BĂNCILĂ: Valorificarea în dreptul execuțional penal român a muncii prestate în detenție de persoanele condamnate în alte state membre ale Uniunii Europene

Rezumat: Soluția interpretativă furnizată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin dispozitivul Deciziei nr. 15/2018, potrivit căreia ”după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România”, și-a pierdut validitatea și efectul obligatoriu atât ca urmare a pronunțării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene – Marea Cameră din 8 noiembrie 2016 în cauza C-554/14, cât și ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor aduse dispozițiilor art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prin Legea nr. 236/2017.

IANCU MÂNDRU: Unele considerații pe marginea raporturilor dintre dreptul obiectiv și clemență

Rezumat: Recunoașterea apartenenței clemenței la fenomenul juridic ori includerea acesteia în domeniul extrajuridic sunt determinate de natura concepțiilor filosofice-materialiste sau idealiste.
Amnistia și grațierea se sprijină pe temeiuri social-politice și au ca fundament sentimentele de blândețe, magnanimitate, compasiune.

Justiția reprezintă starea ideală a societăți, realizabilă prin asigurarea pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă, a satisfacerii drepturilor și intereselor legitime. Componentele sau valorile fundamentale ale noțiunii de justiție sunt: dreptatea, utilitatea socială, securitatea juridică. Conceptul de clemență este raportat la toate cele trei elemente.

Prin însăși denumirea, funcțiile și scopul său, dreptul trebuie să se întemeieze pe ideea de dreptate.

Esența ideii de dreptate o constituie tratarea cazurilor similare în mod egal și a celor deosebite în moduri distincte. Exercițiul clemenței este strâns legat de principiul dreptății.

Utilitatea socială înseamnă organizarea unei comunități pentru asigurarea binelui tuturor, și al fiecăruia în parte.

Aceeași utilitate socială care reclamă pedeapsa, justifică, uneori, renunțarea la aceasta sau iertarea ei.

Securitatea juridică desemnează acea stare de siguranță a indivizilor și a societății conferită de normativitatea juridică prin respectarea prescripțiilor sale. Deși uneori se consideră că acordarea clemenței semnifică falimentul justiției penale, securitatea juridică nu va avea de suferit niciodată dacă actele de clemență sunt în concordanță cu o conștiință juridică rațională și nu lezează drepturile celor vătămați prin comiterea infracțiunii.

Amnistia și grațierea nu sunt îndreptate împotriva securității juridice, ci, dimpotrivă, sunt puse în slujba binelui comun, reprezentând o dovadă de încredere și un mijloc de protecție a cetățenilor.
Cele trei componente ale ideii de justiție-dreptatea, utilitatea socială și securitatea juridică- se află într-o stare tensională. Amnistia și grațierea sunt chemate să detensioneze și să armonizeze aceste raporturi.

Clemența nu se află în antiteză cu dreptul, ci este de neînlăturat în întregirea sa.

BOGDAN ALEXANDRU URS: Migrația criminalității informatice în mediul Cloud Computing

Rezumat: In our previous study we have analyzed cybercrime in the Cloud Computing environment. Our research led us to the conclusion that with the rise of Cloud Computing services, cybercriminals benefit of new and improved ways of conducting their illicit activity, thus using the Cloud environment as an instrument or as a specific target. Furthermore, we have discovered that cybercrime is constantly changing.

Emerging technology trends like Big Data, Social Networks, the Internet of Things and Cloud Computing services change the way that cybercriminals act today. As more and more relevant data is located in the Cloud, the cybercrime threat also increases. Cloud Computing also offers immense computing power at the disposal of nearly anyone, criminals included. This leads to the migration phenomenon of cybercrime. Traditional forms of cybercrime are gradually replaced by new and more complex ones, like those that occur in Cloud Computing and in other informatics environments.

Our study shows that there are a series of factors that are held responsible for the cybercrime migration phenomenon. These factors include: powerful processing power, huge volumes of valuable data, extended service availability, risk of mass attacks, vanishing fingerprints, adaptable crime tools and others. Only by examining the way that cybercrime evolves we will be able to reduce its harmful effects.

RESTITUIRI

P. MISSIR: Recursul direct la Curtea de Casație în materie de contencios administrativ

I. G. MANU: Excepțiunea de inconstituționalitate

Rezumat : Rubrica „RESTITUIRI”, care apare de patru ori pe an în revista Dreptul, și-a câștigat un loc bine meritat în concepția editorială a redacției, studiile apărute sub această rubrică fiind urmărite cu mult interes de cititorii revistei pentru conținutul lor doctrinar și documentar.

În acest număr al revistei, publicăm un studiu semnat de eminentul jurist Petru Missir în nr. 8 din 20 ianuarie 1912 al revistei „Dreptul”, despre recursul direct la Curtea de Casație în materie de contencios administrativ. Autorul, analizează pe larg dispozițiile proiectului Legii pentru Curtea de Casație și Justiție (ce va fi adoptată la 17 februarie 1912) și care a reînființat recursul direct în materie de contencios administrativ în fața instanței supreme, redus, însă, la un control de legalitate.

Cel de-al doilea material publicat are un evident interes documentar. Este vorba de hotărârea Tribunalului Ilfov, Secția a II-a, pronunțată în ședința din 2 februarie 1912 și care a fost publicată în nr. 12 din 12 februarie 1912 al revistei Dreptul. Așa cum este bine cunoscut, hotărârea Tribunalului Ilfov a recunoscut competența instanțelor ordinare de a examina, în cadrul unui proces aflat pe rolul acestora, constituționalitatea legilor. Această soluție pretoriană a fost admisă și de Curtea de Casație prin Decizia nr. 261 din 16 martie 1912.