Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 11/2019

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

STUDII-DISCUȚII-COMENTARII

SACHE NECULAESCU: Reflecții pe marginea reparării prejudiciului constând în vătămarea intereselor. Observații critice

Rezumat: Chestiunea de a ști dacă răspunderea civilă delictuală poate fi angajată doar în cazul încălcării unui drept subiectiv sau dacă ea operează și când este încălcat un simplu interes legitim, fără a fi consacrat ca drept subiectiv, a preocupat dintoteauna doctrina de drept civil. Discuțiile s-au amplificat pe fondul evoluției dreptului răspunderii civile delictuale, de la un drept orientat spre sancționarea făptuitorului vinovat, la un drept indemnitar, tot mai aplecat spre interesele victimei care suportă vătămări injuste ale drepturilor sale subiective, dar și ale intereselor legitime, cele care, fără să fie consacrate, nu pot fi tolerate de ordinea de drept.

Dezbaterea a devenit tot mai animată, în contextul proliferării pretențiilor care aspiră la indemnizare, sub presiunea diversificării fără precedent a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, făcând ca bunele moravuri tradiționale să fie tot mai relaxate. Așa se explică tendința multor codificări moderne de a le include în conceptul mai larg de ordine publică, ca o componentă a acesteia. Până și francezii, cunoscuți pentru refuzul, uneori manifest, de a adopta soluții moderne, au consimțit să reformeze  Codul lor civil, prin Ordonanța de reformă a dreptului contractelor din 10 februarei 2016, raportând libertatea contractuală doar la ordinea publică.

Studiul de față își propune să examineze, în mod critic, configurația interesului legitim, văzut în dubla sa ipostază de condiție a exercitării acțiunii în justiție, dar și ca premisă a reparării prejudiciului suferit de victima vătămării interesului altuia, în cadrul răspunderii delictuale, conform prevederii legale de la art. 1359 C. civ.

Cum noile prevederi legale se dovedesc a fi perfectibile, lucrarea de față avansează și o serie de observații, precum și propuneri de lege ferenda, cu convingerea că forma lor actuală impune serioase eforturi de interpretare a lor, în detrimentul unei jurisprudențe ce se vrea a fi unitară, precum și în vederea armonizării  actualului Cod civil cu orientările europene evocate în lucrare, în perspectiva edificării unui drept european al obligațiilor civile.

Faptul că doctrina invocată în această lucrare este preponderent franceză, are ca explicație împrejurarea că problematica subiectului ales a constituit obiect de analiză a unor importante lucrări de drept civil din acest spațiu juridic, prin care a fost valorificată o cazuistică mai amplă și mai nuanțată pe această temă, preluată de dreptul românesc în materie.

ILIOARA GENOIU, BOGDAN PĂTRAȘCU: Câteva aspecte de interes în legătură cu transmisiunea succesorală

Rezumat: Subiectul studiului nostru este, în esență, transmisiunea succesorală, instituție prezentă în toate lucrările de succesiuni și cu privire la care s-ar putea crede că nu mai există aspecte cu un grad măcar relativ de noutate. Încercăm să înfățișăm, aici, cu toate acestea, câteva asemenea aspecte, rezultând, în plus, că întreaga materie a dreptului de moștenire, deși reprezintă un segment clasic al dreptului civil, are, totuși, nebănuite rezerve de „prospețime”, care îndeamnă la cercetare, care oferă perspective noi de abordare.

ALEXANDRU ȚICLEA: Asistenții maternali profesioniști – o categorie de lucrători

Rezumat: O categorie specială de lucrători o reprezintă, în temeiul normelor europene și naționale, asistenții maternali profesioniști.

În conformitate cu art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003, aceștia sunt persoane fizice, atestate legal, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul lor, creșterea, îngrijirea și educarea necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primesc în plasament sau în încredințare.

Deși asistenții maternali își desfășoară activitatea în temeiul unui contract individual de muncă (cu caracter special), ei nu beneficiază de toate drepturile, și în plenitudinea acestora, pe care le au ceilalți lucrători. Astfel, ei nu au dreptul, decât restrictiv și cu autorizare, la repaus săptămânal, zile libere sau concediu de odihnă. Această situație este justificată de interesul superior al misiunii lor, acela de a asigura creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, integrarea lor fără discriminări în familia asistenților.

Este motivul pentru care Curtea Europeană de Justiție (Marea Cameră) a hotărât (în cauza românească C-147/17) că nu se încadrează în domeniul de aplicare a Directivei 2003/88 activitatea de asistent maternal.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție (Recurs în interesul legii) a statuat (Decizia nr. 25/2018) asupra specificului acestei profesii și dreptului la concediul de odihnă anual al asistentului maternal.

MARIA FODOR: Incidente relative la înscrisurile probatorii în procesul civil (II). Procedura falsului din perspectiva Codului de procedură civilă român și a Codului de procedură civilă francez         

Rezumat: Procedura înscrierii în fals este un incident procedural referitor la proba prin înscrisuri, care poate avea ca obiect, de regulă, un înscris autentic sau un înscris sub semnătură privată.

În cazul înscrisurilor autentice, procedura falsului poate fi folosită atunci când se contestă autenticitatea constatărilor făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.

În cazul înscrisurilor sub semnătură privată, procedura falsului poate fi folosită atunci când se pretinde că acestea au fost plăsmuite, fiind admisibilă și în ipoteza în care un astfel de document a fost recunoscut de către autorul său sau a fost verificat în justiție, dacă se dovedește că recunoașterea a fost rezultatul unei erori de fapt scuzabile.

Cercetarea și stabilirea falsului se fac de către organele de urmărire și judecată penală, sau de către instanța civilă, pe cale incidentală, în ipoteza în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua.

Procedura înscrierii în fals este aplicabilă indiferent de natura falsului (material sau intelectual), iar înscris fals este și acela al cărui conținut nu este real, chiar dacă prin operațiunea de alterare a realității nu s-a comis o infracțiune.

Dispozițiile art. 304-308 C.pr.civ. reglementează procedura aplicabilă în ipoteza înscrierii în fals contra unui înscris produs într-un litigiu pendinte, caz în care trebuie observate și dispozițiile art. 315, art. 5491 și art. 580 C.pr.pen.

Cercetarea falsului de către instanța civilă, pe cale incidentală, se poate face în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 308 C.pr.civ., prin orice mijloc de probă. Însă, independent de existența unui proces civil, partea interesată poate formula o plângere penală împotriva presupusului autor al falsului.

În cazul în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua, falsul poate fi cercetat de către instanța civilă, pe cale principală, recurgându-se în acest sens la acțiunea în constatare, dacă sunt îndeplinite cerințele art. 35 C.pr.civ. Promovarea unei astfel de acțiuni nu este, de plano, inadmisibilă, chiar dacă legiuitorul nu o reglementează in terminis.

În dreptul francez, legiuitorul Codului de procedură civilă reglementează distinct procedura falsului aplicabilă înscrisurilor sub semnătură privată de procedura falsului aplicabilă înscrisurilor autentice. Totodată, legiuitorul francez stabilește dispoziții aplicabile înscrierii în fals pe cale incidentală și dispoziții aplicabile înscrierii în fals pe cale principală.

NORA DAGHIE: Câteva considerații în legătură cu ancheta psihosocială

Rezumat: Divorțul impune o monitorizare continuă a calității relațiilor adulți-copii, precum și dezvoltarea unor legături emoționale bazate pe autenticitate, disponibilitate, respect, siguranță și căldură.

În scopul soluționării neînțelegerilor dintre părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor, instanța solicită delegatului autorității tutelare realizarea unei anchete psihosociale cu privire la condițiile în care este crescut și educat un copil și la modul în care părinții își îndeplinesc îndatoririle față de acesta.

Unul dintre obiectivele anchetei psihosociale trebuie să fie monitorizarea dinamicii relațiilor dintre copil și părinți după divorț, pentru că aceste relații nu au o traiectorie fixă, ele fiind într-o continuă modificare și dezvoltare.

În legislația procesual civilă nu regăsim un minim de norme care să reglementeze procedura realizării „anchetei psihosociale” și conținutul „raportului de anchetă psihosocială”, împrejurare care a generat o jurisprudență neunitară, în principal, lipsită de componenta psihologică.

ION DRABINEAC: Protecția patrimoniului cultural imaterial în dreptul internațional

Rezumat: Patrimoniul cultural imaterial este un factor crucial în conturarea personalității și identității unui om. La începutul secolului XXI, în fața aprofundării globalizării, comercializării, consumerismului, progresului tehnologic și urbanizării, este necesar să se întreprindă, fără întârzieri nejustificate și ținând cont de circumstanțele viitoare, acțiuni pentru protecția patrimoniului cultural imaterial. Acest studiu prezintă geneza, reglementările legale și mecanismele care au fost dezvoltate sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Măsurile luate de UNESCO  și de statele particulare în vederea atingerii țintelor stabilite ar trebui să urmeze spiritul de toleranță, empatie, pluralitate culturală și respectarea drepturilor omului.

TRAIAN DIMA, ADRIAN HĂRĂTĂU: Fapta putativă în cazul traficului de droguri de risc și eroarea de fapt în cazul efectuării fără drept de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Aspecte de practică judiciară

Rezumat: Autorii analizează, făcând comentarii pe marginea a două spețe din practica judiciară în materia traficului de droguri de risc și efectuarea de operații cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Comentând prima speță, autorii observă ceea ce mai rar se poate întâlni în practica judiciară în materia drogurilor, și anume existența unei fapte putative constând în transportul unui colet livrat supravegheat în care toate drogurile au fost înlocuite cu alte materiale, iar cel care a transportat coletul fără droguri a fost învinuit de trafic de droguri de risc în modalitatea transportului de droguri fără drept.

Comentând cea de-a doua speță, autorii critică o soluție dată de Tribunalul Brăila și C.A. Galați, pe considerentul că inculpatul condamnat, în realitate, s-a aflat în eroare de fapt cu privire la faptul că în pliculețele pe care le comercializa ca fiind produse etnobotanice au fost identificate fragmente de masă vegetală de cannabis.

LILIANA-DORINA RĂDUCU: Reflecții pe marginea regimului juridic al detenției la domiciliu în lumina unei legi a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională prin mai multe decizii ale sale

Rezumat: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013, lege care nu a fost promulgată și nu a intrat în vigoare, a parcurs un proces legislativ controversat, cu ignorarea de către puterea legiuitoare a efectelor specifice deciziilor Curții Constituționale, pronunțate înainte de promulgarea legilor, asistând la pronunțarea a trei decizii ale Curții cu privire la aceiași lege, prin două dintre acestea fiind constatată neconstituționalitatea legii în ansamblul său. În final, ca urmare a încetării de drept a procesului legislativ, unica posibilitate a puterii legiuitoare de reglementare a regimului detenției la domiciliu este reprezentată de demararea unui nou demers legislativ, de această dată cu respectarea principiului bicameralismului. Totodată, analiza intrinsecă a dispozițiilor privind regimul detenției la domiciliu a avut ca rezultat identificarea lacunelor legislative, a lipsei de claritate a naturii juridice a instituției, a lipsei de precizie și previzibilitate în procesul de aplicare a regimului detenției la domiciliu, precum și la identificarea numeroaselor cazuri de paralelism legislativ. În respectarea voinței legiuitoare de instituire a regimului de executare la domiciliu a pedepsei închisorii, rezultatele analizei intrinseci au condus la formularea unor propuneri de lege ferenda privind reglementarea regimului detenției la domiciliu, prin modificarea Legii nr. 254/2013.

BOGDAN ALEXANDRU URS: Percheziția informatică în mediul Cloud Computing

Rezumat: Cloud Computing is considered one of the most significant advances in information technology. Specialists agree that in a matter of a few years, almost all data will be in the Cloud. The field of digital forensics has grown rapidly over the last decade due to the rise of the Internet associated crimes and different frauds.

Cloud forensics is the process of identifying, preserving, analyzing and presenting digital evidence in a manner that is legally acceptable. Traditional computer forensics consists in collecting data where the system is located. Cloud forensics is difficult because there are challenges with data location, multi-tenant hosting, synchronization problems and techniques for data segregation.

In this paper we focus on the different stages of a Cloud Computing forensic search. For each phase of the Cloud forensic process, we have included a list of challenges and analysis of their possible solutions. Our research indicates that some problems are technical and others are legal, however the biggest challenges are not technical but legal.

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ

Unele considerații referitoare la durata procesului penal în faza de urmărire penală, cu comentariu de Vasile Jurj (fără rezumat)

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

MIRCEA DUȚU: Aspecte procesuale ale dezvoltării dreptului mediului. Contribuții ale jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

Rezumat: O nouă decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea din 19 iunie 2018 pronunțată în cauza Bursa Barosu Bașkanligi ș.a. contra Turciei) consolidează jurisprudența potrivit căreia efectul util al dreptului la un proces echitabil presupune și dreptul la executarea deciziilor justiției (inaugurată în 1997), inclusiv a celor protectoare pentru mediu (inițiată prin hotărârea din 12 iulie 2005 din cauza Okyay contra Turciei) și deschide noi perspective în materie. Limitată la probleme de ordin procedural, hotărârea contribuie, totuși, la nuanțarea problematicii, încurajează progresul efectivității dreptului mediului pe cale judiciară și, prin sugestiile oferite, subliniază nevoia particularizării reacției juridice la specificul realităților ecologice. Decepția rezultă mai ales din limitarea la datele precedentului judiciar și nevalorificarea deplină a capacităților aferente implicării societății civile în promovarea progresului judiciar de mediu.