Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 10/2018

31 oct. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 316

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

„DREPTUL” nr. 10/2018

Conferința de pregatire profesională a Baroului Ialomița
”

CUPRINS

 

CENTENARUL MARII UNIRI

 

EMIL BĂLAN: Conceptul de serviciu public în doctrina dreptului administrativ român

Rezumat: Studiul pornește de la premisa că cercetarea doctrinei juridico-administrative românești clasice poate oferi soluții la chestiuni de actualitate ale administrației publice, cum ar fi problematica serviciului public. Analiza istorică permite identificarea opiniilor unor autori reprezentativi pentru dreptul public din perioada interbelică în materia conceptului și caracteristicilor serviciului public, a regimului juridic aplicabil, a categoriilor și formelor de organizare ale acestuia. Astfel, serviciul public apare ca o activitate desfășurată sau autorizată de administrația publică în vederea satisfacerii în mod regulat și continuu a unui interes general al unei colectivități naționale sau locale, activitate supusă unui regim juridic de drept public.

 

ȘTEFAN DEACONU: Răspunderea miniștrilor în constituțiile române: relația dintre răspunderea politică și răspunderea juridică

Rezumat: De-a lungul celor peste 150 de ani de istorie constituțională în România, constituțiile române au prevăzut modalitatea de răspundere a miniștrilor pentru activitatea lor. Prezentul articol își propune să facă o succintă analiză a modului în care a fost reglementată răspunderea miniștrilor în diferitele constituții pe care România le-a adoptat de-a lungul timpului și a relației dintre răspunderea politică și cea juridică a miniștrilor în dreptul românesc, plecând de la realitățile practice ale ultimilor ani.

Deși, în mod tradițional, în dreptul constituțional se face o distincție clară între răspunderea politică și cea juridică, în practică, granița dintre cele două tipuri de răspundere este discutabilă, mai ales din perspectiva încadrării juridice a acestor moduri de răspundere.

Dacă răspunderea politică este considerată a fi acea răspundere a miniștrilor în fața Parlamentului pentru activitatea lor politică ce poate avea consecință pierderea încrederii și demiterea din funcția de ministru, răspunderea juridică are în vedere suportarea consecințelor legii de către un ministru, prin urmărirea și trimiterea lui în judecată.

 

STUDII-DISCUȚII-COMENTARII

 

IOAN ADAM: Obligațiile in solidum – studiu teoretic

Rezumat: Obligațiile in solidum reprezintă o categorie controversată de obligații, controversa existând atât în doctrina română, cât și în cea franceză.

Legiuitorul creator al actualului Cod civil nu a conturat regimul juridic al obligațiilor in solidum, acestea nefiind menționate printre celelate obligații complexe.

Trebuie reținut că obligațiile in solidum constituie o categorie aparte de raporturi obligaționale cu pluralitate de subiecte, excepție de la regula diviziunii de plin drept a obligațiilor între creditori și debitori și de aceea am considerat că se impune totuși, ca pe viitor, problema acestor raporturi obligaționale să fie tranșată de legiuitor, ca realitate juridică în peisajul obligațiilor complexe, motiv pentru care vom face în continuare o analiză teoretică a acestora.

Au fost avute în vedere, în prezentul studiu, printre altele și trăsăturile definitorii și caracterele juridice ale obligațiilor in solidum, sfera de aplicare și efectele juridice.

 

MONICA AMALIA RAȚIU: Evaluarea de către autoritatea contractantă a capacității unui ofertant aflat în insolvență de a executa contractul de achiziție publică supus atribuirii

Rezumat: Participarea unui ofertant aflat în insolvență la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică este reglementată, în principal, de directivele privind achizițiile publice și de legile de transpunere ale acestora în statele membre. În cuprinsul actualei generații de directive privind achizițiile publice, excluderea ofertantului aflat în insolvență este încadrată, în continuare, în categoria motivelor facultative de excludere. Cu toate acestea, ca element de noutate, dacă un stat membru al Uniunii Europene decide să transforme acest motiv de excludere din facultativ în obligatoriu, statul are dreptul să reglementeze anumite circumstanțe în care autorităților contractante li se interzice excluderea din procedură a unui astfel de ofertant. Ori de câte ori o astfel de reglementare este conținută în actele naționale de transpunere a directivelor, autoritatea contractantă devine obligată să stabilească dacă respectivele condiții care obligă la menținerea ofertantului în procedură sunt îndeplinite. Legiuitorul român a ales să reglementeze ca autoritatea contractantă să nu poată să excludă din procedura de atribuire pe ofertantul aflat în faza de observație sau de reorganizare, dacă sunt întrunite anumite condiții. Având în vedere această obligație de a stabili dacă sunt îndeplinite anumite condiții pentru a menține în procedură ofertantul în faza de observație sau în reorganizare precum și modificările aduse de noile directive în materia exercitării dreptului autorității contractante de a solicita clarificări, este important de determinat în ce măsură, sub imperiul noilor reglementări, comisia de evaluare va trebui sau nu să aibă o abordare proactivă pentru a decide dacă exclude sau nu un astfel de ofertant.

 

CARMEN TAMARA UNGUREANU: Căile legale de restabilire a dreptului la protecția datelor cu caracter personal încălcat în raporturi de drept internațional

Rezumat: În cuprinsul prezentei lucrări se va încerca găsirea unui răspuns la întrebarea: „Ce poate face persoana fizică al cărei drept la protecția datelor cu caracter personal i-a fost încălcat?”. Ca sistem de referință va fi avută în vedere persoana fizică cu reședința obișnuită în România, care a fost prejudiciată în raporturi de drept internațional, „ghidând-o” spre autoritatea competentă pentru soluționarea problemelor juridice care au luat naștere. Baza juridică a formulării răspunsului la întrebare va fi Regulamentul (UE) nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

În prima parte a lucrării vor fi clarificați termenii care sunt utilizați în explicarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal și încălcarea acestuia, iar în partea a doua vor fi arătate căile administrative sau și judiciare pe care persoana fizică le poate urma în vederea restabilirii dreptului ce i-a fost încălcat.

 

ALEXANDRU ATHANASIU: Este imunitatea juridică a liderilor sindicali un privilegiu sau o necesitate în cadrul raporturilor de muncă? Examen critic al deciziei Curții Constituționale nr. 814/2015

Rezumat: Acest studiu își propune realizarea unei analize critice a Deciziei Curții Constituționale nr. 814/2015, prin care Curtea a declarat neconstituționale dispozițiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, care reglementau interdicția de concediere a liderilor de sindicat, cu excepția cazului în care aceștia săvârșeau abateri disciplinare grave sau repetate.

Totodată, studiul cuprinde și un examen al textelor de lege aplicabile în materia interdicției de concediere a liderilor sindicali, evidențiind erori de reglementare, prin apelul la argumente de ordin istoric, dar și trimiteri consistente la legislația și jurisprudența internațională și europeană în materie.

 

ALINA MUNTEANU: Calificarea căii de atac în litigiile având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și în cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică

Rezumat: Apariția Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a avut mari influențe asupra O.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Acesta din urmă prevedea că în materia cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în timpul procedurii de achiziție publică calea de atac este recursul exercitat într-un termen de 5 zile de la comunicare. Dificultățile cu privire la momentul publicării și intrării în vigoare a Legii nr. 76/2012 s-au resimțit deoarece aceasta prevedea că apelul va fi calea de atac în materie, dar înainte de intrarea acesteia în vigoare, O.G. nr. 34/2004 a fost modificată prin O.U.G. nr. 77/2012, care a fost aprobată prin Legea nr. 193/2013 și care lasă neschimbată calea de atac.

În încercarea de a soluționa problemele referitoare la succesiunea în timp a legilor, Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 20/2015 din 5 octombrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a stabilit că recursul este unica cale de atac în materie.

Problemele de interpretare însă nu s-au oprit aici deoarece, în timp ce Înalta Curte a stabilit cu efect obligatoriu cu privire la calea de atac, nu a făcut nicio mențiune cu privire la termenul de exercitare. Astfel, s-a conturat o practică neunitară în care unele instanțe au considerat că termenul de exercitare este cel de la calea de atac a apelului, adică 5 zile, în timp ce altele, au aplicat termenul general.

În opinia noastră, sub nicio formă nu se poate considera că termenul pentru exercitarea recursului este de 5 zile deoarece în această situație s-ar considera doar că a existat o înlocuire a termenului „apel” cu „recurs”, ci va fi aplicabil termenul general prevăzut de Codul de procedură civilă.

 

ALEXANDRU ȚICLEA: Opinii privind principiul legalității abaterilor disciplinare

Rezumat: În articolul de față autorul opinează pentru existența principiul legalității abaterilor disciplinare, în sensul că o anumită faptă ilicită pentru a constitui o asemenea abatere trebuie să fie calificată astfel de lege, după caz, de dispoziții regulamentare, contractuale ori să rezulte fără echivoc din ordinele legale ale șefilor ierarhici. Ea nu poate fi stabilită arbitrar ori subiectiv de către angajator, conform voinței sale discreționare.

Din acest punct de vedere există o deplină asemănare cu dreptul penal care consacră principiul legalității incriminării, adică al stabilirii și enumerării infracțiunilor – unicul temei al răspunderii penale.

 

MIRCEA DUȚU: Prolegomene pentru dreptul litoralului

Rezumat: După modelul nostru juridic tradițional, cel francez, autorul încearcă să schițeze bazele teoretice și elementele juridice definitorii ale unui drept român al litoralului. Pornind de la problemele dezvoltării și protejării litoralului românesc al Mării Negre, legislația națională existentă, cerințele armonizării acesteia cu dreptul UE și reglementările internaționale în materie, în plină expansiune, analiza abordează și formulează răspunsuri adecvate legate de noțiunea (juridică) de litoral, delimitările de drepturile vecine și conexe, izvoarele (interne, unional-europene și internaționale), în această privință acordându-se o atenție deosebită Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, principiile generale și specifice aferente domeniului, conceptele și termenii specifici, caracterul său de drept protector, de interferență și cu o abordare integrată. O atenție deosebită este acordată relevării conexiunilor, interdependențelor și delimitărilor necesare dintre dreptul litoralului, dreptului maritim și dreptului mării.

În concepția autorului, dreptul litoralului reprezintă un nou domeniu de reflecție și o materie de reglementare specifică în curs de formare, cu un țesut normativ proteiform, dar cu două obiective clare și precise: compatibilizarea dezvoltării economico-sociale cu exigențele sporite de protecție și conservare, sub semnul dezvoltării durabile.

 

ANCA ILEANA DUȘCĂ: Poluarea luminoasă sau fiat lux chiar și noaptea

Rezumat: Part of our daily lives, light pollution enjoys less media coverage than other, more serious environmental issues, like climate change, air pollution, desertification of many areas of land, illegal deforestation of huge areas of forest land. We are talking about light pollution when artificial lights are everywhere – through billboards, street lighting etc. – and such intensity that it changes the levels of natural lighting the night, with negative impacts on human health and biodiversity.

 

ALEXANDRU PETOLESCU: Despre ordinul de indisponibilizare, în viziunea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

Rezumat: Prezentul studiu abordează, dintr-o perspectivă practică, ordinul de indisponibilizare la care face referire Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și prezintă o parte din pașii de urmat de către organele de urmărire penală de la depistarea unui bun pentru care există o alertă asociată, conform Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului Europei din 12 iunie 2007, privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II) și până la recunoașterea și executarea ordinului de indisponibilizare.

 

OLEG BURLACU: Asemănări și deosebiri în privința consacrării crimelor internaționale în legislația penală națională a României și a Republicii Moldova

Rezumat: Studiul de față își propune o analiză comparativă a normelor de incriminare care includ sub incidența legii penale a unor fapte consacrate drept crime internaționale prin convenții și tratate. Sunt studiate prin metoda comparației infracțiunile incluse în Titlul XII – Infracțiuni de genocid, contra umanității și de război din Codul penal român și Infracțiunile contra păcii și securității omenirii, infracțiuni de război definite de Codul penal al Republicii Moldova. Din comparația efectuată autorul ajunge la concluzia că, atât legislația română, cât și legislația Republicii Moldova s-au conformat pe deplin dispozițiilor internaționale în materia reglementării crimelor internaționale. În plus, se apreciază că ambele state, prin regimul legislativ propriu, au luat măsuri cu privire la uniformizarea legislațiilor interne cu reglementările internaționale, în vederea oferirii unui cadru unitar în ceea ce privește sancționarea crimelor internaționale.

 

BOGDAN MICU: Importanța motivării hotărârilor în materie penală. Propunere de lege ferenda

Rezumat: Studiul de față abordează problematica determinată de faptul că în legislația procesual penală română actuală este pus semnul echivalenței între momentul pronunțării hotărârii și momentul citirii minutei care conține doar dispozitivul hotărârii este pus semnul echivalenței. Acest aspect determină anumite consecințe care afectează drepturile persoanelor care, într-o calitate sau alta, sunt implicate în respectivul proces penal, ajungându-se chiar la punerea în executare a unei minute și la liberare condiționată înainte de motivarea deciziei din apel. Pentru toate acestea studiul propune ca motivarea hotărârii să se facă înainte de pronunțare, fapt care ar înlătura toate neajunsurile de mai sus și ar consolida încrederea justițiabililor în actul de justiție.

 

ION RUSU: De ce dreptul penal al transporturilor?

Rezumat: În cadrul prezentului studiu sunt prezentate principalele argumente științifice care pot fi avute în vedere pentru promovarea unei noi discipline, ca subramură a dreptului penal român, respectiv, dreptul penal al transporturilor.

Pentru argumentarea științifică a acestui demers, au fost examinate succint sistemul dreptului românesc, sintagmele de ramură, subramură și instituție a dreptului nostru.

În ceea ce privește dreptul penal s-a făcut trimitere la cele două părți, la unele instituții și la posibilitatea recunoașterii dreptului penal al transporturilor ca subramură a dreptului românesc.

De asemenea, în cadrul demersului științific s-a realizat o examinare sumară a normelor de drept penal specifice siguranței circulației și transporturilor din România, insistând asupra necesității grupării acestora într-un act normativ distinct, recomandând chiar un cod al transporturilor.

Examinarea a avut în vedere principalele elemente de asemănare dintre normele de drept penal specifice celor patru domenii ale sistemului național al transporturilor, respectiv, rutier, feroviar, naval și aerian.

În vederea argumentării celor susținute au fost prezentate și câteva aspecte legate de criminalitatea în domeniul transporturilor, cu evidențierea unor vulnerabilități în ceea ce privește atentatele teroriste comise în acest domeniu în ultimii ani.

Prezenta lucrare reprezintă o continuare a altor studii și articole publicate în reviste de specialitate sau în volumele unor conferințe internaționale sau naționale recunoscute, inclusiv a tezei de abilitare a autorului său prin care își propune aprofundarea cercetărilor în vederea promovării acestei noi discipline în dreptul român.

Elementele de noutate promovate în studiul de față sunt reprezentate de argumentarea științifică pentru promovarea și dezvoltarea acestei noi discipline, analiza elementelor de asemănare a normelor prin care este apărată siguranța circulației și transporturilor în sistemul național al transporturilor din România, precum și propunerea de adoptare a unui cod al transporturilor în care să fie incluse toate infracțiunile specifice domeniului.

Lucrarea poate fi utilă cadrelor didactice universitare cu preocupări în domeniul dreptului penal, cercetătorilor, precum și practicienilor.

 

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ

 

Implicațiile admiterii cererii de redeschidere a procesului penal asupra cursului prescripției răspunderii penale, cu notă de Remus Ionescu, Ioana Ruxandra Mălăescu (fără rezumat)

Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 10/2018 was last modified: octombrie 31st, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter